Geoana i-a cerut prietenia lui Nastase

Dupa ce a fost invins la Consiliul National de tandemul Iliescu-Nastase, Mircea Geoana cauta acum sa le intre in gratii.

Desi a facut tot ce-a putut ca sa impiedice revenirea lui Adrian Nastase in conducerea partidului, liderul PSD Mircea Geoana mimeaza acum entuziasmul. Si, in incercarea de a face pace cu acesta, isi pune cenusa-n cap. „A fost o competitie de putere interna dupa 2005 (in PSD - n.red.). Si eu am gresit, si Adrian a gresit, am incercat sa ne cream niste culoare individuale in cadrul partidului si ne-am irosit resursele in lupte sterile si fara finalitate“, a marturisit Geoana, la finalul unei sedinte restrinse a conducerii PSD care a avut loc simbata, la sediul central din Kiseleff.

Liderul social democratilor a recunoscut in aceeasi zi, la Realitatea TV, ca a purtat o discutie in cadrul intilnirii cu Nastase, Iliescu, Hrebenciuc, Corlatean, Ponta, Nita si Banicioiu pe tema duelului sau cu fostul premier. „Am avut si cu el (Adrian Nastase - n.r.), si cu ceilalti colegi o discutie azi-dimineata: bai fratilor, pina la urma ce avem de impartit, are cineva de cistigat daca partidul pierde sau avem cu totii de cistigat daca partidul cistiga“, a spus Geoana.

De altfel, si Nastase remarcase la finalul sedintei tonul „amical“ al discutiilor legate de strategia politica a partidului, de pregatirea alegerilor si de revigorarea departamentelor PSD. Fostul premier a vorbit de „spiritul de echipa“, care ar trebui sa conteze in partid dupa revenirea sa. Adrian Nastase nu a fost singurul lider PSD fata de care Geoana si-a indulcit simbata tonul. Pe lista a figurat si Ion Iliescu, cel cu care in cadrul Consiliului National de vineri schimbase replici taioase.

In cadrul aceleiasi interventii la Realitatea TV, seful PSD l-a caracterizat pe Iliescu drept „un animal politic pursinge“, laudind perioada comunista in care s-a format fostul presedinte al Romaniei. „Pe vremea aialalta se selectau oamenii din cadre serioase, nu cum se face acuma, la intimplare“, a mai afirmat liderul PSD zimbind, intrebat despre energia
lui Iliescu.

Va aduce voturi sau "va speria vânatul"?

Efectele revenirii lui Adrian Năstase în conducerea PSD se vor vedea la alegerile locale. Scrutinul va arăta dacă partidul câştigă sau pierde electorat prin această mişcare.

Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, a fost citat la DNA pentru o discuţie cu procurorii. Este vorba despre prima discuţie după revenirea sa în fruntea PSD.

„Da, este adevărat, am fost citat la DNA. Nu ştiu dacă are legătură cu alegerea mea ca preşedinte al Consiliului Naţional“, ne-a declarat Năstase. Iniţial, înfăţişarea trebuia să aibă loc azi. După discuţiile dintre avocaţii lui Năstase şi procurorii DNA, a rămas ca vizita să fie reprogramată pentru mijlocul săptămânii.

Tot miercuri este programată şedinţa Biroului
Permanent al PSD în noua formulă cu Năstase. Citarea este anterioară votului de la Consiliul Naţional, neavând legătură cu revenirea acestuia. Dar ar putea arăta cum îşi vor împărţi timpul unii dintre liderii PSD căutând ca între întâlnirile cu alegătorii să insereze şi explicaţiile pentru procurori. Tocmai datorită problemelor de dosar, liderii PSD, şi cei care au fost „pentru“, şi cei care au fost „împotriva“ lui Năstase, aşteaptă acum efectele acestei mutări.

Viitorul e neclar

Consecinţele revenirii lui Adrian Năstase în fruntea PSD se vor vedea abia la alegerile locale. Teoretic, dacă rezultatele PSD vor fi peste 24%, scorul obţinut la europarlamentare, înseamnă că venirea lui Năstase a fost un plus
. Dacă vor fi sub 24%, înseamnă că PSD a făcut o mutare păguboasă. Dacă scorul social-democraţilor va fi tot de 24%, atunci toată agitaţia a fost inutilă. În realitate, lucrurile vor fi mai complicate şi va conta doar abilitatea de a-şi asuma meritele sau de a pasa răspunderea pe ceilalţi.

În PSD, părerile privind consecinţele benefice sau nefaste ale revenirii lui Năstase sunt împărţite. Cei care s-au împotrivit cred că „PSD va avea de suferit“ deoarece „Băsescu nu va sta degeaba“ şi, în consecinţă, „partidul va scădea datorită acestor vulnerabilităţi“. Cei care-l susţin pe Năstase spun că „după trei ani în care nu s-a dovedit nimic, acuzele, chiar şi venind din partea lui Traian Băsescu, nu vor mai avea putere“ deoarece „lumea s-a lămurit că e vorba doar de o tele-justiţie“.

PNL rămâne singura variantă a PSD

Dacă la vârful partidului revenirea lui Năstase nu simplifică raporturile de putere dintre lideri, în relaţia cu celelalte formaţiuni politice lucrurile se clarifică. Integrarea lui Năstase va avea o consecinţă aproape sigură: orice dialog cu PD-L se va închide.

Cum preşedintele CN al PSD este adversarul neîmpăcat al lui Traian Băsescu, este de aşteptat ca Năstase, avându-l ca aliat pe Iliescu, să întărească relaţia dintre PSD şi PNL. Totodată, având în vedere „prietenia“ Năstase-Voiculescu, PSD va strânge legăturile cu partidul lui „Felix“. În această poziţionare, şansa PSD de a reveni la guvernare este doar într-o combinaţie cu PNL, UDMR şi PC
dacă va mai intra în parlament.

OPINII

Politologii au păreri împărţite despre efectele revenirii lui Năstase

Politologul Dan Pavel consideră că, deocamdată, nu se poate face o apreciere a impactului pe care revenirea lui Năstase îl va avea asupra scorului electoral. „Nu se poate aprecia clar care va fi impactul. Poate să scadă sau poate să crească. Cred că PSD încearcă să schimbe strategia după ce a văzut că prin fluturarea stindardului reformist partidul a scăzut. Cei care revin la conducere sunt cei care au făcut PSD. PSD este Iliescu şi Năstase“ susţine Dan Pavel.

Mai tranşant se arată politologul Bogdan Teodorescu, care apreciază că PSD îşi va îmbunătăţi scorul electoral. „Bănuiesc că vom asista la o creştere, deoarece Adrian Năstase se va adresa electoratului tradiţional al PSD, electorat pe care partidul l-a cam pierdut în ultima vreme. Refacerea vechii gărzi, chiar dacă nu este bine receptată de o anumită parte a electoratului, ar putea fi privită cu simpatie de electoratul tradiţional al PSD“, consideră Teodorescu.

Acesta consideră că performanţ a PSD nu ţine doar de simpla revenire a lui Năstase, ci şi de alţi factori. „Va conta ce va face sau ce nu va face Adrian Năstase. Vor conta prezenţa sa publică şi rolul său în deciziile partidului“ consideră Teodorescu.

Băsescu îi trimite pe radicalii secui în Kîrgîzstan

Şeful statului s-a întâlnit la Covasna cu liderii autonomiştilor secui. El a respins categoric autonomia Ţinutului Secuiesc catalogând intenţiile Consiliului Naţional Secuiesc drept „incitări"

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat dur noua încercare a Consiliului Naţional Secuiesc de a obţine autonomia Ţinutului Secuiesc: o încercare de încingere a spiritelor. El a criticat intenţia CNS de a cere un raportor european pentru evaluarea voinţei de autonomie a secuilor. Radicalii maghiari ameninţă cu noi acţiuni CEDO şi speră că vocea episcopului europarlamentar Laszlo Tokes le va reprezenta mult mai bine interesele la Bruxelles.

Încurajaţi de precedentul independenţei Kosovo, delegaţii CNS au adoptat, sâmbătă, un memorandum prin care cer Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) numirea unui raportor pentru evaluarea stării generale şi a voinţei de autonomie a comunităţii maghiare din Ţinutul Secuiesc. „Solicităm un raportor din partea lor, care să vină să vadă ce este aici şi să întocmească un raport în legătură cu autonomia Ţinutului Secuiesc", a declarat vicepreşedintele CNS, Ferenc Csaba.

În memorandum, conducerea Consiliului Naţional Secuiesc face referiri şi la rezultatele referendumului neoficial pe tema autonomiei considerat "valabil" şi o demonstraţie clară a voinţei comunităţii pentru înfiinţarea, prin lege, a Ţinutului Secuiesc ca o entitate administrativ-teritorială autonomă. Mai mult, prin vocea noului preşedinte, Izsak Balazs, CNS a lansat un nou apel către autorităţile locale şi judeţene din secuime pentru iniţierea şi organizarea oficială a referendumurilor pentru autonomie.

Băsescu: Se cred prin Kîrgîzstan

„Se pare că aceşti domni încă se află prin Kîrgîzstan. Cu certitudine aceşti domni, care au făcut apel la numirea unui raportor, n-au aflat că România a intrat în Uniune îndeplinind standardele politice, ceea ce înseamnă şi standardele pentru minorităţi. Nu cred că va fi vreo instituţie europeană care să ia în seamă o astfel de cerere", a reacţionat, ieri, Traian Băsescu, după întâlnirea avută cu reprezentanţii autorităţilor locale. În cadrul întrevederii, liderul interimar al noului Partid Civic al Maghiarilor şi edil al Odorheiului Secuiesc, Szasz Jeno, a avut grijă să-i înmâneze şefului statului memorandumul CNS.

Orban şi Vosganian, supăraţi pe Păcuraru pentru că introduce impozite de capul lui

Ludovic Orban, ministrul Transporturilor şi vicepreşedinte al PNL, şi Varujan Vosganian, ministrul Finanţelor, s-au delimitat de acţiunea recentă a ministrului Muncii. Reacţiile acestora au survenit la doar câteva zile după ce Păcuraru a revenit asupra ordinului, la presiunea mass-media, a sindicatelor şi a mediului de afaceri.

Păcuraru a fost „covârşit de hârtii”

„A fost o greşeală semnarea acelui ordin. O astfel de decizie nu poate să o ia un ministru. Domnul Păcuraru trebuia să se consulte cu ministrul Finanţelor, cu cel Justiţiei. De aceea a şi revenit în mai puţin de 24 ore”, a precizat Ludovic Orban, după ce ordinul Ministerului Muncii s-a dovedit nepopular. Totodată, Orban i-a acordat lui Paul Păcuraru circumstanţe atenuante, invocând faptul că acesta a fost „covârşit de hârtii” în momentul în care a semnat decizia de impozitare.

Varujan Vosganian, ministrul Finanţelor, s-a arătat şi el surprins de decizia de mărire a fiscalităţii pe motivul lipsei de bani pentru plata pensiilor, susţinând că există suficiente resurse bugetare pentru majorarea acestora, fără a fi nevoie de majorarea taxelor şi a impozitelor.

Vosganian şi-a contrazis astfel colegul de cabinet, care şi-a argumentat decizia prin necesitatea de a atrage mai mulţi bani la bugetul asigurărilor sociale. „În estimarea noastră, aceste venituri nu au fost luate în calcul. Deci, pentru noi, această abordare a Ministerului Muncii nu a făcut parte din strategia noastră. Ministerul Muncii a avut probabil raţiunile sale”, a declarat Varujan Vosganian.

Medicii se plâng de noul impozit

Presiuni asupra ministrului Muncii fac atât sindicatele, cât şi organizaţiile profesionale. Colegiul Medicilor din România (CMR) a solicitat la sfârşitul săptămânii trecute eliminarea impozitării veniturilor rezultate prin „plata cu ora”, a gărzilor şi a indemnizaţiilor clinice. „Prestarea orelor de gardă este definită ca muncă pentru asigurarea continuităţii serviciului şi este impusă de reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătăţii Publice, neconstituind o decizie individuală a medicului
. Consiliul Naţional al CMR va solicita eliminarea acestei aberaţii juridice de impozitare pe care, în cel mai bun caz, o poate considera o neînţelegere a specificului muncii din domeniul sanitar”, se arată în scrisoarea trimisă de CMR către Ministerele Muncii şi Finanţelor, citată de Mediafax.

În materie de măsuri fiscale, Guvernul mai are probleme şi cu taxa auto pentru care pregăteşte deja o a treia variantă. Cele două variante anterioare au fost motivate de Varujan Vosganian prin „ameninţarea” cu retragerea din România a investitorilor străini precum Ford şi Renault, dacă legea nu este aprobată în varianta adoptată de Guvern.

Potrivit lui Varujan Vosganian, noua variantă va egaliza sumele plătite pentru maşinile din aceeaşi categorie, indiferent de gradul lor de uzură. Taxa auto pentru înmatricularea maşinilor second-hand va pleca de la 900 de euro. (L.H.)

Doi pentru Mitropolia Moldovei

PS Ioan Selejan, episcopul Covasnei si Harghitei, a obtinut cele mai multe voturi pentru functia de Mitropolit, fiind urmat de PS Casian Craciun, episcopul Dunarii de Jos, in cadrul adunarii eparhiale a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, intrunita sambata, la Iasi, conform Mediafax.

Ierarhul care va ocupa functia de mitropolit al Moldovei si Bucovinei va fi desemnat de catre Sfantul Sinod, in sedinta ce va avea loc la Bucuresti, intre 5 si 7 martie. Pentru alegerea Mitropolitului, Sinodul Mitropolitan stabileste, prin consultare deschisa, urmata de vot secret consultativ, o lista de doi candidati dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri. Potrivit Statutului BOR, alegerea Mitropolitului se face prin vot secret de catre Sfantul Sinod, dupa consultarea clerului si mirenilor din organismele bisericesti, in cel mult 60 de zile de la vacantare. Scaunul
de Mitropolit al Moldovei si Bucovinei a ramas vacant dupa ce, in 12 septembrie 2007, IPS Daniel a fost validat in functia de Patriarh al BOR.

Aurelia Visinescu:

Creatoarea primului produs oenologic de autor din Romania explica miscarile recente de pe piata.

Cu Feteasca Neagra Reserve si Feteasca Neagra Special Reserve de la Halewood, filosofia vinului romanesc a intrat intr-o noua varsta. Primul vin „de autor“, desi nu chiar prima eticheta semnata, a aratat ca se poate face vin bun, in cantitati rezonabile, la preturi prietenoase. Pe rafturile magazinelor, acea Feteasca nu mai e chiar asa cum o stim. Insa creatoarea sa, oenologul Aurelia Visinescu, se prezinta cu o linie proprie. Despre domnia-sa, dar si despre cum se vede lumea vinurilor cand porti povara investitiei, cum incepe povestea vinului bun si care e imaginea celui romanesc, presat in tara de importuri si prea putin cunoscut afara, in randurile de mai jos.


Cum se prezinta Fontana di Vini la un an de la infiintarea oficiala?
Adica de la prima recolta, dupa patru ani de investitii si munca serioasa… Pot spune ca suntem multumiti de evolutia companiei: am reusit sa terminam prima parte a investitiei, cu fonduri europene destinate construirii cramei, am început investitiile în vie, am vinificat prima recolta în toamna anului 2006 - o mare parte din aceasta aflându-se deja în sticla si chiar pe rafturi - si ne pregatim cu forte proaspete pentru accesarea noilor fonduri de investitii.

Care a fost secretul din spatele celei mai bune productii de Feteasca Neagra din România?
Cred ca succesul s-a datorat, în primul rând, impunerii unui standard de calitate diferit de ceea ce oferea piata la acea vreme, precum si stilului
de vinificatie si maturare (a fost printre primele vinuri românesti maturate în baricuri) pe care eu le-am adoptat.

Ce se întâmpla cu vinul atunci când se produc volume mari? Care sunt procesele care conduc la scaderea calitatii atunci cand se urmaresc cantitatile?
As aborda problema din doua puncte de vedere: primul ar fi legat de ceea ce se întâmpla în vie. Este clar ca, daca de pe un butuc se recolteaza unul sau doua kilograme
de struguri, calitatea vinului obtinut este foarte diferita. O productie ridicata presupune struguri cu un continut scazut în zaharuri, substanta uscata, antociani, rezultand un vin subtire, cu concentratie alcoolica scazuta, arome slabe si putin colorat. Cu cât productia este mai scazuta, cu atât calitatea vinului creste, pentru ca strugurii acumuleaza o „esenta“ care este diluata, in cazul cand se produc cantitati foarte mari.
Al doilea element al contradictiei dintre calitate si cantitate ar fi cel al dimensiunii cramei de vinificatie. Este greu sa obtii „vârfuri“ atunci când trebuie sa produci 10 milioane de sticle pe an, pentru ca nu exista asemenea utilaje si nici timpul necesar crearii unor astfel de vinuri.

Cum se vede piata româneasca din perspectiva unui producator, dupa anii petrecuti ca oenolog?
Perspectiva era si atunci aceea a unui producator, iar oenologia este profesia îmbratisata dintotdeauna. Astazi as putea spune ca vad lucrurile din pozitia investitorului, a omului care crede în fortele proprii si care doreste sa-si puna propria amprenta în industria viticola româneasca.

Care sunt sansele vinurilor românesti pe piata interna, sub presiunea importurilor masive de vinuri sub 10 euro, si pe piata externa, în conditiile în care România si-a stricat deja imaginea cu „vinurile de benzinarie“?
Ca prima impresie, si probabil ca efect pe termen scurt, vinurile care au invadat piata noastra, fie ca sunt provenite din tarile de traditie sau din „Lumea Noua“, par sa câstige rapid o pozitie favorabila. In totalitatea ei, piata este bulversata de abundenta de produse
sosite din afara si care au încarcat rafturile magazinelor noastre, dar viitorul nu foarte îndepartat va limpezi situatia. Indiferent ce origine vor avea aceste produse, daca nu vor incorpora o calitate corecta în raport cu palierul de pret ales, aceste vinuri se vor autoexclude. Revenind la vinul românesc si la sansa acestuia, cu siguranta ca are întâietate: nicaieri în lume, mai ales în tarile care au o puternica industrie viti-vinicola, vinurile de import nu au ponderi covârsitoare si nici pe departe nu pot „dicta“ pe piata, eventual pot doar dezvolta o concurenta la nivelul raportului calitate-pret, fapt care este indiscutabil în favoarea consumatorului. Vinurile produse de noi sunt pregatite sa se „lupte“ cu indiferent ce vin dispus pe segmentul vizat, putând face fata oricarei concurente. Cât despre „vinurile de benzinarie“ - nu stiu cine a inventat termenul si a si tras concluzia ca aceste vinuri au stricat imaginea Romaniei, dar cred ca este o afirmatie gresita. Vinurile „de benzinarie“ nu sunt vinuri proaste in primul rand pentru ca afara nu prea sunt asemenea vinuri… Dar, daca vorbim despre istoria vinului romanesc, despre faptul ca am fost furnizori ai caselor regale europene, atunci pot spune ca da, acest statut poate fi redobandit in timp. Cu perseverenta, cu soiuri nationale care sa impresioneze, cu foarte multa munca, dar mai ales cu multi producatori mici, dar de calitate, care sa actioneze impreuna, nu separat.

SIF 1 şi 2 şi-au ales prost momentul

Mărirea deţinerii pragului ar fi fost binevenită acum un an
Străinii nu sunt interesaţi de acordarea de gratuite
Cvorumul legal are şanse mici să se întrunească
Două dintre societăţile de investiţii financiare, SIF Banat-Crişana şi SIF Moldova, au propus zilele trecute acţionarilor majorarea capitalului social prin acordarea de acţiuni gratuite. În plus
, SIF2 supune la votul acţionarilor, într-o Adunare Extraordinară convocată pe 23 aprilie, majorarea pragului de deţinere a titlurilor la 2% sau peste acest nivel.
Ideea măririi pragului este binevenită, spun brokerii, deşi momentul nu este foarte bun, având în vedere situaţia actuală a Bursei româneşti. Mihai Chişu crede că impactul va fi resimţit pe termen mediu şi lung, dar în acelaşi timp ar putea fi un stimulent pentru investitorii investiţionali străini.
"Este o idee foarte bună pentru că s-a văzut că până acum piaţa a reacţionat, investitorii mari, care aveau deţineri importante, şi-au manifestat interesul. Dar nu ne aflăm într-o perioadă în care străinii cumpără acţiuni la BVB, ci din contră, conform ultimelor raportări, majoritatea vând. Mai întâi trebuie să apară interesul investitorilor instituţionali străini şi apoi majorarea pragului de deţinere va avea un impact. Pe termen mediu şi lung, această decizie ar putea fi un stimulent bun, dar pe termen scurt eu vreau să văd întoarcerea străinilor în piaţa de capital românească. Acum un an, această decizie ar fi fost binevenită, ar fi avut un impact foarte mare. Totuşi, există şi posibilitatea ca nerezidenţii să privească această veste ca pe un stimulent", ne-a declarat Mihai Chişu, broker la IFB Finwest.
Acesta crede că impactul va fi resimţit de micii investitorii români tot prin prisma întoarcerii străinilor în piaţă, pentru că nu sunt mulţi care să aibă suficienţi bani să cumpere atât de multe titluri la SIF-uri. "În ce priveşte investitorii români, nu sunt mulţi care au bani să cumpere atât de multe acţiuni la SIF. Eventual vor specula pe această idee. În acelaşi timp, dacă străinii se vor întoarce, şi ei vor avea de câştigat prin întoarcerea tendinţei pieţei", ne-a mai spus brokerul de la IFB Finwest.
Problema întrunirii cvorumului legal ar putea amâna decizia
Una din vechile probleme ale aprobării anumitor decizii în adunările acţionarilor este că aceştia sunt foarte mulţi şi dispersaţi. Investitorii străini, în special, ce sunt acţionari la SIF-uri nu sunt interesaţi să vină la întruniri, mai ales că acordarea acţiunilor gratuite nu îi atrage foarte mult. În acelaşi timp, decizia privind mărirea pragului ar putea să prezinte un interes major.
"Problema întrunirii cvorumului este mai veche, dar s-ar putea ca de data aceasta să fie interesaţi mai mulţi acţionari de mărirea pragului. Din punct de vedere al lichidităţii actuale, acţiunile gratuite nu reprezintă prea mare interes, dividendele fiind mai importante. De fapt, a cam trecut perioada când acordarea de acţiuni gratuite era foarte interesantă şi atractivă", ne-a mai explicat Chişu.
"Nu cred că această decizie se va aproba acum, poate anul viitor. Cea mai mare problemă este cea a dispersării acţionarilor. Străinii nu sunt interesaţi să vină ca să voteze. Dacă votul electronic va fi funcţional, probabil că lucrurile se vor schimba. Dar istoria a demonstrat că acţionarii nu au răspuns la aceste cereri. Dar dacă unul dintre SIF-uri va reuşi să adune mai mult de jumătate din acţionarii săi, probabil că se vor deschide nişte porţi şi vor reuşi şi celelalte", ne-a explicat un broker.
Şi SIF1 este interesată de mărirea pragului
SIF Banat-Crişana a anunţat că vrea să crească pragul maxim de deţinere de acţiuni la 2%, atunci când legislaţia va permite acest lucru, informează Mediafax. Pragul privind participaţia maximă la SIF-uri a fost majorat în 2006, de la 0,1% la 1%, printr-un amendament adoptat de Parlament la actul normativ care reglementează plafonul de deţinere.
La jumătatea lunii decembrie a anului 2006, fostul ministru al Finanţelor Ionuţ Popescu a depus la Parlament o iniţiativă legislativă privind creşterea pragului de la 1% la 5%, dar aceasta a fost respinsă anul trecut.
Acţionarii SIF Moldova vor discuta, în aceeaşi şedinţă, şi modificarea actului constitutiv al societăţii, una dintre schimbări vizând flexibilizarea condiţiilor de cvorum. Astfel, voturile prin corespondenţă vor putea fi trimise atât prin poştă şi curierat, cât şi prin mijloace electronice. Societatea este condusă de un Consiliu de Administraţie format din 7 membri, aleşi sau numiţi de Adunarea Generală pe o perioadă de 4 ani cu posibilitatea de a fi realeşi, conform actului constitutiv. Documentul stabileşte că SIF Moldova se va autoadministra în continuare, în sistem
unitar, iar durata societăţii este nelimitată.
În aceeaşi şedinţă, acţionarii SIF2 vor alege între majorarea capitalului social, operaţiune prin care ar primi câte o acţiune gratuită pentru fiecare acţiune deţinută, şi distribuirea de dividende. În cazul în care acţionarii vor opta pentru distribuirea de dividende, aceştia ar putea primi un dividend brut de 0,05 lei pe acţiune, valoarea totală a sumelor alocate ridicându-se la 25,95 milioane de lei.
Pe ordinea de zi a Adunării Generale se mai află aprobarea situaţiilor financiare pentru anul trecut şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pentru acest an, desfiinţarea reprezentanţelor SIF Moldova din Bacău, Vaslui şi Botoşani.

Autoritatea Veterinara pune "etichete" speciale pe produsele din carne

Toate produsele
de origine animala, respectiv carne, oua, lapte si peste, vor fi vandute numai daca au o marca speciala de identificare a producatorului. Fermierii pot sa stea linistiti pentru ca masura nu se aplica si in cazul gospodariilor individuale.

Masurile sunt prevazute intr-un proiect promovat de Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Astfel, vor exista zece stampile de diferite forme care vor fi utilizate in functie de tipul unitatii de procesare si de tipul de carne. Autoritatea Sanitar-Veterinara propune ca aceste stampile ovale, rotunde, hexagonale si pentagonale sa fie folosite in perioada pentru monitorizarea si eradicarea pestei porcine. Ulterior, vor fi folosite doar doua tipuri de marci. Presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara Romalimenta, Sorin Minea, ne-a declarat ca acest proiect este bine venit pentru sectorul de abatorizare si industria alimentara. “Acest tip de marcare exista deja in tarile din Uniunea Europeana. In plus
, se va putea sti cu exactitate de unde provine carnea, afectand astfel mai ales abatoarele unde se taie ilegal. Toate aceste vin in sprijinul industriei alimentare
si sectorului de abatorizare”, a mai spus Minea. Singura problema este cea legata de faptul ca actul normativ obliga aplicarea acestor stampile si in cazul porcilor sacrificati in gospodarii. “Se permite astfel taierea porcilor de catre fermieri in propriile gospodarii, cu toate ca in tarile din UE acest lucru se poate face doar in abatoare. Fermierii vor fi nevoiti sa foloseasca marcile speciale de sanatate”, a completat reprezentantul Romalimenta. Mai exact, proiectul prevede ca pentru carnea obtinuta de la porcii din fermele mari, vaccinati cu marker, dar si din gospodariile unde se foloseste vaccinul viu atenuat conventional, se va folosi o stampila hexagonala. De asemenea, carnea provenita de la animalele sacrificate de necesitate va avea o marca speciala de sanatate
.

Marci speciale pentru melci si picioare de broasca
Carnea de oaie, vita, porc, pasare, peste, dar si ouale, laptele si produsele derivate, vor putea fi vandute numai daca detin certificate de sanatate public-veterinar, dar si marca de sanatate sau identificare. Certificatul va fi eliberat de catre medicul
veterinar, in timp ce procesatorii vor avea obligatia de a confectiona aceste marci. Vestea buna este ca fermieri nu vor fi obligati sa isi marcheze produsele care sunt obtinute in gospodarii pentru consumul propriu. De asemenea, stampilele nu vor fi obligatorii pentru produsele granulate, lichide, transportate vrac, atat timp cat documentele de insotire a marfii contin toate informatiile referitoare la marfuri. Parctic, stampilele vor fi valabile pentru produsele din lapte, oua, chiar si miere. Mai mult, nu vor avea marci de identificare produsele din peste, pulpele de broasca, melcii, dar si carnea de vanat de crescatorie. In cazul pachetelor de carne tocata, carne transata sau cu organe de animale, marca va fi pusa pe o eticheta astfel incat sa fie distrusa in momentul deschiderii. Carnea confiscata de autoritati va avea o marca triunghiulara. Stampila va avea inte 3,5 cm si 6,5 cm, fiind aplicata pe carcasa. Masurile prevazute de Autoritatea Veterinara vor fi puse in aplicare de directiile judetene, controlul urmand sa fie facut de ANSVSA.

Romania nu-si sacrifica stabilitatea financiara

Asigurarea stabilitatii preturilor, principalul obiectiv al bancii centrale, in conditiile sacrificarii stabilitatii financiare si a practicarii unui dezechilibru extern excesiv reprezinta o situatie de neacceptat, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

"Este de neacceptat sa asiguram stabilitatea preturilor, obiectivul cel mai important al unei banci centrale, sacrificand stabilitatea financiara sau dand frau liber unui dezechilibru extern excesiv. Intre o dezinflatie rapida, dar nesustenabila, si o stabilitate macroeconomica si financiara consistente, intelept este sa optam pentru cea de-a doua varianta. Pe aceasta cale vom ajunge negresit si la stabilitatea preturilor", a afirmat Isarescu in cadrul unui discurs tinut la Barcelona, se arata intr-un comunicat de presa al BNR. Discursul a fost rostit in cadrul unei ceremonii dedicate guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, ceremonie prezidata de presedintele Academiei Regale de Stiinte Economice si Financiare a Spaniei, Academicianul Dr. Jaime Gil Aluja. Mugur Isarescu, membru al Academiei din toamna anului 2007, a fost invitat in cadrul ceremoniei sa rosteasca discursul de receptie. Oficialul BNR a prezentat tema "Probleme ale politicii monetare intr-o tara emergenta. Cazul Romaniei".

Riscul dobânzii fixe pe termen scurt

După ce dobânda devine variabilă, ratele cresc, iar clienţii băncilor devin mai îndatoraţi.

Dragoş, 32 de ani, a făcut în iulie 2006 un credit ipotecar în valoare de 44.250 de euro. Creditul luat de el avea dobândă fixă de 6,9% în primul an de rambursare. Astfel, în primele 12 luni, ratele au fost de circa 343 de euro. Prima rată achitată la credit a echivalat cu 1.224 de lei. Începând cu al doilea an, dobânda a sărit la 8,9%.

A stat la acest nivel o lună, pentru ca apoi să ajungă la 9,5%. Consecinţa: rata a ajuns la aproape 410 euro. În această lună, Dragoş a scos din buzunar 1.500 de lei pentru a-şi plăti rata la bancă. Suma este cu 276 de lei mai mare decât cea pe care a schimbat-o în euro pentru a-şi achita prima rată la creditul pentru casă. Aceasta în condi- ţiile în care leul a fost cu 10 bani mai slab decât în vara lui 2006.

O poate achita deoarece între timp i-au crescut şi veniturile. În cazul în care cursul de schimb ajunge din nou la 3,8 lei pentru un euro, rata lui Dragoş creşte la 1.560 de lei. În situaţii similare se găsesc şi alţi clienţi ai băncilor, care au luat credite cu dobândă fixă în primele luni de rambursare. Valoarea dobânzilor fixe, ca şi majorările ulterioare diferă însă de la o bancă la alta.

Rolul dobânzilor „de vitrină“

Băncile au început, în urmă cu câţiva ani, să ofere credite cu dobândă fixă pe o anumită perioadă de timp, după ce Banca Naţională a României a luat măsuri administrative pentru a limita creşterea creditării. Gradele de îndatorare, impuse de banca centrală în trecut şi care mai sunt practicate şi în prezent de băncile care nu au obţinut avizul pe normele proprii de creditare, limitau sumele maxime pe care le puteau împrumuta clienţii băncilor.

Mişcarea băncilor de a reduce costul creditelor în primul an de rambursare nu făcea altceva decât să le permită clienţilor să împrumute sume mai mari. Astfel, aceştia reuşeau să ia creditul de care aveau nevoie pentru a-şi cumpăra o casă, de exemplu. Reversul medaliei: după ce se termina perioada în care dobânda era fixă, ratele creşteau, iar aceştia deveneau mai îndatoraţi. Dobânzile fixe pentru o perioadă scurtă de timp sunt prezente în ofertele celor mai multe bănci, la creditele în lei şi în valută.

OFERTE

Există şi dobândă fixă pe doi ani

În prezent, băncile oferă împrumuturi ipotecare cu dobânzi fixe pe perioade între trei luni şi doi ani. Dobânzi fixe timp de doi ani apar, de exemplu, în ofertele Alpha Bank şi BCR. Millennium Bank oferă ipotecare cu dobândă fixă timp de trei luni.

Bancpost dă credite pentru locuinţe cu dobânzi fixe timp de şase luni. În portofoliul instituţiilor de credit sunt prezente şi împrumuturile cu dobândă variabilă. Acestea sunt mai puţin atractive pentru clienţi, deoarece dobânzile variabile sunt mai mari decât cele fixe.

Romania a importat mincare de 3 miliarde de euro in 2007

Dupa 11 luni in Uniunea Europeana, importurile de produse
agroalimentare au crescut cu aproape 40%.

Pentru cele 200 de categorii de produse agroalimentare importate, Romania a cheltuit in primul an de dupa aderare peste trei miliarde euro. Astfel, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, in primele 11 luni ale anului 2007 (datele pentru tot anul nu sint inca disponibile), in tara noastra au intrat produse alimentare
in valoare de 2,9 miliarde de euro. Cea mai mare parte a alimentelor au provenit din tarile membre ale Uniunii Europene, comertul intracomunitar fiind in valoare de 2,1 miliarde de euro. „Nu este o suma foarte mare daca avem in vedere ca industria alimentara romaneasca se bazeaza in masura de peste 50% pe materia prima provenita mai ales din Comunitatea Europeana. La aceasta se mai adauga si importurile de alimente asa-zis gata de vinzare“, a spus presedintele Asociatiei Romane a Carnii, Sorin Minea.

Romania a reusit totusi sa si exporte produse alimentare, chiar daca valoarea produselor
vindute peste granita este de trei ori mai mica decit cea a marfurilor importate. Astfel, exporturile pe primele 11 luni ale lui 2007 s-au situat la un miliard euro, din care spre tarile membre UE s-au dus produse in valoare de 713 milioane de euro. In comparatie cu anul anterior aderarii tarii noastre la UE, exporturile au fost la valori asemanatoare (764 de milioane de euro), dar importurile au crescut in 2007, dupa aderare, cu 800 de milioane de euro. Reprezentantii producatorilor agricoli spun ca fata de 2006 apar cresteri semnificative la importuri nu doar pentru ca s-a adus mult mai multa marfa in tara, ci si pentru ca eliminindu-se taxarea pentru schimburile comerciale intracomunitare s-a produs „o albire a comertului“, cifrele de acum fiind cele reale.

Evolutia schimburilor comerciale cu alimente
Romania a importat mai ales produse de baza, de la cereale pina la carne, fructe si legume. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, au intrat in tara peste 560.000 de tone de griu si tot atitea de porumb, in valoare totala de peste 200 de milioane de euro, dar si 150.000 de tone de malt pentru care s-au platit 50 de milioane de euro. Si importurile de carne sint importante, numai valoarea carnii de porc cumparate din strainatate fiind de 300 de milioane de euro, iar cea a carnii de pasare ajunge la 150 de milioane de euro.

„Cel putin la carnea de porc, industria de procesare depinde de importurile din Uniune pentru cel putin 70% din materia prima pentru ca in Romania nu mai exista sectorul de crestere a porcilor. In privinta carnii de pasare, se importa mai ales curcan, intrucit la noi in tara nu se mai cresc. Si importurile de carne de vita si de oaie sint importante, ca sa nu mai vorbim de peste. Nici industriile producatoare de ulei si zahar nu au scapat de dependenta de materie prima din strainatate“, a spus Minea.

Romania importa si cantitati importante de apa, ajungind in tara peste 120.000 de tone, in valoare de 60 de milioane de euro. Probabil majoritatea fructelor de pe piata romaneasca sint aduse din strainatate, importindu-se anul trecut in jur de 430.000 de tone, in valoare de peste 200 de milioane de euro, cele mai multe fiind banane si citrice.

„In Romania exista un deficit cronic de productie agricola, desi in ultimii ani subventiile acordate producatorilor au fost uriase“, a mai spus presedintele ARC.

Vosganian: Nivelul mediu al despăgubirilor C.E.C. va fi de 5.500-6.000 de euro de persoană

Conducerea C.E.C. a prezentat luni modul în care vor fi despăgubiţi cei care au depus bani pentru maşină înainte de '89. Potrivit minstrului de finanţe, Varjuran Vosganian, anul acesta peste 37.000 de oameni vor primi despăgubiri de la C.E.C. în valoare de peste 700 milioane de lei noi. Valoarea medie a despăgubirilor va fi de aproximativ 200 de milioane de lei vechi, raportată la valoarea euro ajungând la 5.500-6.000 de euro de personă. Despăgubirile vor fi făcute însă în funcţie de categoria de deponenţi, de suma pe care au depus-o şi de perioada în care a fost făcută depunerea -

Persoanele care au depus bani la CEC până în anul 1992 pentru achiziţia de autoturisme Dacia îşi vor primi banii într-o singură tranşă, începând cu 21 decembrie 2008, au anunţat reprezentanţii băncii. Modificarea va fi aprobată săptămâna viitoare.

"CEC a stabilit 70 de sucursale unde se pot prezenta clienţii, începând cu 3 martie, pentru eliberarea scrisorilor de confirmare", a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele C.E.C., Radu Graţian Gheţea.

Proiectul de lege privind despăgubirea celor care au depus bani la C.E.C. pentru Dacii a fost iniţiat de Partidul Conservator.

Statul va despăgubi toţi deponenţii care au constituit depozite la CEC pentru achiziţionarea de autoturisme, indiferent de tipul acestora. În toamna anului trecut, Guvernul a extins şi data limită luată în calcul pentru constituirea depozitelor.

Potrivit memorandumului aprobat atunci de Executiv, se vor acorda despăgubiri pentru depozitele constituite până la 15 februarie 1992 şi nu până în noiembrie 1990, aşa cum era prevăzut iniţial.

Despăgubirile nu vor veni însă imediat. Acestea vor fi asigurate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin emisiuni de titluri de stat. Suma totală pe care ministerul o are la dispoziţie este de aproape 760 de milioane de lei.

Acesta va fi transmisă către Casa de Economii şi Consemnaţiuni, care devine astfel creditor al statului. În momentul în care emisiunea de titluri ajunge la scadenţă, adică până la sfârşitul lunii decembrie 2008, CEC va livra în conturile depunătorilor sumele cuvenite fiecărei persoane.

Legea privind despăgubirea celor care au depus bani la CEC pentru cumpărarea de autoturisme Dacia, iniţiată de partidul conservator, a fost adoptată de Camera Deputaţilor, pe 8 mai, anul trecut şi a avut un singur vot împotrivă.

Nastase, patru clase

Corupt, arogant, insistent si sa aiba probleme cu DNA-ul. Asa a raspuns PSD la intrebarea „ce viitor politic preferati?“. Duhul matusii Tamara s-a revarsat vineri din urna si a profetit apocalipsa prostanacilor tineri pentru ca Jurasicul de miine pregateste specii evoluate. Atentie, sosesc dinozaurii cu blog!

Adrian Nastase, 2008. Mai intii, problema banilor. Din 2001, de cind spaga si comisionul devenisera membri cu puteri depline in Guvernul Romaniei, Guinness Book incearca sa afle citi bani a facut, totusi, Nastase. De undeva de la intersectia invidiei cu tradarea si cu legenda, zerourile s-au tot rostogolit si suma a crescut, in 2004, pina la un miliard. Care va sa zica o mie de milioane de euro, exprimate in cimpii, dealuri, munti, paduri, fabrici, cladiri, luciu de apa, foste IAS-uri, bijuterii, tablouri, termopane si cash, la care putem aduna sau scadea noua sute de milioane fara sa iesim din marja de eroare a pedepsei maxime. Principiul de dispersie al acestor bucurii materiale a stat, la intern, pe rivna cuplului Petrache si Bittner, care a luat asupra lui pacatele titularului, iar la extern, pe ospitalitatea neutra a casutelor postale, un paradis la moda unde nici Adam si nici Eva nu platesc impozit, daramite Adrian-tatal.

Se povesteste ca, atunci cind venea vorba de contabilitatea personala, atit de tare ii placea premierului sa puna mina cind pe un pasiv, cind pe un activ, incit ii iesisera vorbe.

Dar zilele albe au trecut si au venit cele portocalii, cind totul a devenit negru. Au explodat termopanele si Adi s-a panicat. Logofetii Petrache si Bittner i-au aruncat un „care belete, boierule?“, iar conturile externe au primit pinda procurorilor elvetieni. Cel mai bogat personaj din baladele guvernarii s-a trezit nevoit sa justifice un amarit de duplex luxos pe strada Zambaccian, un biet viloi impozant pe Christian Tell si niste umilitoare sute de mii depuse de Dana la ghiseu, direct din poseta.

M-am intrebat atunci, in 2004, ce l-a retinut pe om in tara, cind el pierduse alegerile, cistigase miliardul, iar lumea larga gemea de plaje, teatre, opere, savane, pirtii de schi, delte, cascade, terenuri de golf, catedrale, pinacoteci si circiumi de lux in care sa tot stai, sa-ti degusti averea si sa te curarisesti pentru revenirea din 2008? Cred ca raspunsul e simplu, ca o iluminare arhimedica: lipsa banilor, adica a sumelor integrale, cele pentru care Romania a fost condusa patru ani asa cum a fost. Si uite cum saracul om bogat a fost nevoit sa ramina la Festivalul Jenei Publice, hartuit de presa si colegii de partid, sa inghita zilnic broaste crude la Penibil Show, sa-si puna nas si obraji plinsi, de clown, si sa miaune, din buzulitele rotunjite, „sint nevinovat, domnule procuror“.

Azi, resurectia s-a produs
: Nastase a inviat. Spaima partidului de necunoscut s-a calmat cu o optiune familiara. Noua stea polara lumineaza la fel ca vechea: bani, disciplina, doctrina fosilizata, cirdasie profitabila, limba de lemn. Mai ales ca, in acest moment, PSD are sanse copioase sa fie la guvernare in decembrie. Va fi greu de evitat reluarea ciclului de inavutire, iar bilbiiala generatiei Geoana nu-i deloc sanatoasa
pentru asaltul de final. La Consiliul National de vineri, nevazuta mina si Mane, tekel, fares s-au aratat iar. Reptilienii, calauzele si gangsterii partidului s-au numarat, cintarit, impartit. Binomul natural
Bombonel-Bunicuta si-a trait renasterea istorica. De acum lantul creste de la sine: Iliescu - benchmark, Hrebenciuc - director creativ, Mitrea - marketing
si incasari, Cozminca - sofer. Intre ei, straluceste bloggerul Nastase, aflat cu patru clase peste toti: politica, financiara, culturala si, cu voia dumneavoastra, ultima pe lista, penala.

Înapoi în viitor, cu Năstase şi Băsescu

"Ce blestem o fi pe poporul ăsta să ajungă, până la urmă, în acelaşi loc din care a plecat".

Ce blestem o fi pe poporul ăsta să ajungă, până la urmă, în acelaşi loc din care a plecat. Revenirea lui Adrian Năstase în conducerea PSD - doar un interval de timp îl desparte de şefia partidului şi de candidatura pentru preşedinţia României - ne readuce la momentul 2004, la celebra confruntare dintre cei doi foşti comunişti Băsescu şi Năstase, unul reconvertit de la stânga la creştin-democraţie, celălalt fidel încă stângii.

Lupta împotriva corupţiei şi decomunizarea, cele două procese asumate public de Traian Băsescu, sunt în reflux, orice pas înainte este reversibil. Tergiversarea dosarelor penale ale demnitarilor - printre care se află şi acela al lui Adrian Năstase - şi decizia ireparabilă a Curţii Constituţionale în privinţa CNSAS inversează sensul istoriei. Am intrat în NATO şi UE pentru a ne scufunda, din nou, în naţionalism.

După Ceauşescu, ne-am întors la Ion Iliescu, după Emil Constantinescu, tot la Ion Iliescu, după Traian Băsescu riscăm să revenim la Adrian Năstase. Sau să ne oprim la Traian Băsescu.

Amândoi au crescut din aceeaşi tulpină, chiar dacă s-au dezvoltat diferit. Amândoi se oferă românilor drept containere pentru frustrările lor. Iar de la linguşirea alegătorilor practicată de Traian Băsescu la aroganţa lui Adrian Năstase este doar un pas.

Apariţia lui Adrian Năstase va anihila orice ofertă politică concurentă, acesta având capacitatea de a polariza opţiunile antiprezidenţiale. Liderul PSD şi-a văzut moartea politică cu ochii şi va lupta din răsputeri pentru recunoaştere. Deja văzut. Va fi o înfruntare între anti-Băsescu şi anti- Năstase şi vom alege răul cel mai mic.

României nu i se dă şansa schimbării, incarnată în SUA de Barack Obama. Ceva nou nu înseamnă, în cazul nostru, neofilie, ci schimbare. Promisiunea schimbării, repetată de fiecare partid pe rând în toate campaniile electorale, nu e decât rotaţie între ei. Marele cinism: făgăduiala a fost împlinită.

Ceasul
merge ca racul, înapoi la negocierile pentru formarea guvernului dintre PSD, PNL, UDMR şi PC
. Partidul pro-prezidenţial este în contratimp: când tocmai întinde, prin modificarea statutului, mâna spre PSD-ul lui Mircea Geoană, fostul adversar Adrian Năstase îl loveşte peste degete. PNL poate să respire, va rezista cel puţin până la alegeri: tandemul Iliescu-Năstase are nevoie de timp pentru bătălia decisivă în partid. Noul PSD merge spre victorie, nu spre compromis.

Prizonierii vor fi însă liberalii, a căror supravieţuire acum şi în viitor depinde, din păcate, de PSD şi nu de forţe interne. PD-L îl are încă pe Traian Băsescu, care va încerca, probabil ca în 2004, dar cu mult mai puţine şanse de izbândă, să izoleze PSD. Mai trebuie luată în calcul şi variabila Viorel Hrebenciuc, deocamdată prietenul lui Mircea Geoană şi adversarul lui Adrian Năstase, amicul interesat al unor lideri liberali şi democrat-liberali. Zarurile nu sunt aruncate, dar se află tot în mâna lui Hrebenciuc.

Ciclicitatea, reînvestirea cu putere a aceloraşi personaje mult exersate în funcţii publice înainte şi după 1990, împiedică evoluţia politicii româneşti spre politica adevărată şi a societăţii spre modernitatea europeană. Viaţa noastră nu a devenit încă autonomă de factorul politic, iar iniţiativei private nu-i este încă indiferent cine conduce.

PSD să-i numere ouăle!

Fostul premier revine în forţă în PSD. Cu ce efect, vom afla la alegeri.

Într-o ţară cu scaun
la cap, întoarcerea lui Adrian Năstase pe podiumul PSD era de neconceput. O democraţie sănătoasă din fire l-ar fi trimis pe fostul şef social-democrat la plimbare până la sentinţa finală. Abia după trecerea prin purgatoriul justiţiei şi anularea acuzaţiilor de corupţie, Năstase s-ar fi putut întoarce cu pretenţii de lider. Aşa ar fi arătat normalitatea dacă nu vorbeam de România. Însă la noi acasă, unde operează democraţia de pamplezir, reîncărcarea fostului premier pe poziţia de şef al Consiliului Naţional are firescul ei, neaoş şi trist. Iată de ce:

1 - Reîntoarcerea lui Adrian Năstase în fruntea PSD este până la urmă o afacere de partid, nicidecum o chestiune de interes naţional. Dacă aşa crede „activul de bază" că e mai bine pentru partid, atunci să fie sănătos! N-are de ce să ne frământe pe noi, plebea fără carnet de membru tritrandafiriu, că PSD merge pe mâna fostului său preşedinte. Să-şi bată capul cu asta poporul pesedist, de la Bucureştiul lui Marean socialul pân’ la portarul de la ultimul sediu comunal. Partidul politic este o treabă privată, nicidecum una supranaţională.

2 - Ranforsarea celui botezat odinioară Adrian-premierul minune este şi opera justiţiei. Da, da, nu e nicio exagerare! De trei ani, de când tot freacă podeaua la DNA pentru afacerea „Zambaccian", Năstase a fost transformat de procurori din „omul rău" în victimă. Tot bâlciul cu termopanele - proba fatală a unui dosar menit să-l dovedească pe acuzat după modelul „Al Capone" - a aruncat în derizoriu un caz-emblemă pentru haotica luptă anticorupţie. Prin şubrezenia dosarului şi telenovelizarea cazului, DNA i-a făcut de fapt un mare serviciu stăpânului din Zambaccian.

3 - Nu în ultimul rând, întoarcerea la vârful PSD a celui care ne invită să-i numărăm ouăle de la Cornu este firească prin chiar meritul împricinatului. Pentru că de orice poate fi acuzat Năstase, numai de lipsă de tenacitate nu. Să fii ani de zile în vizorul camerelor
tv bine reglate pe telejustiţie, să nu clachezi psihic într-un astfel de maraton mediatic deprimant pentru imaginea ta, ba chiar să mai ai benzină pentru lupta pe bloguri cu antipatizanţii, asta da rezistenţă la stres politic!

Dar să nu-i plângem de milă. Ştia prea bine ce îl aşteaptă atunci când s-a crezut mai Zeus decât Traian Băsescu. Când a ales să intoxice aerul public vreme de patru ani, printr-o guvernare arogantă şi maestră a şpăgii camuflate. Nu ştim dacă, în cei peste doi ani de când a fost aruncat peste balcon de PSD şi trimis de procurori în gura legii, Năstase a plătit de-ajuns pentru perioada 2000-2004. O să găsim însă răspunsul în scorul de la viitoarele alegeri. Atunci când o să-i numărăm voturile, nu ouăle, PSD-ului, vom şti care este adevărata cotă a lui Adrian Năstase.

Cât timp sunt ministru...

...deficitul bugetar nu va depăşi 3% din PIB. Aşa a declarat pentru CNBC - Europe Tonight ministrul Economiei şi Finanţelor, domnul Varujan Vosganian. Are dreptate omu'... dar din alte motive decât crede domnia sa.
În primul rând, eu nu sunt convins că deficitul bugetar pentru anul 2007 nu a depăşit 3% din PIB. Numiţi-mă sceptic sau cârcotaş, dar atât timp cât nu am execuţia bugetară pentru anul 2007 (cât s-a încasat şi cât s-a cheltuit), am această reţinere. De ce?
Îmi aduc aminte că, în data de 7 ianuarie 2008, fostul ministru de Finanţe, Mihai Tănăsescu, avertiza în emisiunea pe care o realizez pentru The Money Channel - The Money Show, asupra faptului că deficitul bugetar al României ar fi putut să depăşească 3% din PIB. În ce context
? În contextul în care, cu numai 2 săptămâni înainte, domnul Vosganian, actualul ministru, prognoza pentru anul 2007 un deficit de doar 1,4% din PIB. Ce înseamnă deficitul? Pe scurt, datorie. Dacă vom cheltui mai mult decât încasăm, înseamnă că suntem datori, şi asta acoperim din împrumuturi. Dacă vom cheltui brusc mult mai mult decât încasăm în acelaşi interval de timp, în termeni bugetari, înseamnă că aruncăm mulţi lei, dintr-o dată, pe piaţă. Mulţi lei aliniaţi în piaţă fac moneda naţională să se deprecieze. La fel ca în cazul oricărei mărfi: abundenţa duce la ieftinire, deficitul duce la scumpire. Or, încă din ultima zi bancară a anului 2007 (28 decembrie 2007), s-a simţit abundenţa de lei. Într-o singură şedinţă, leul s-a depreciat cu peste 2,5% din valoare. Iar euro s-a scumpit de la 3,52 lei la 3,61 lei. De ce? Lei mulţi. Apoi, în 14 ianuarie, sărea de 3,7. De ce? Încă erau lei mulţi. S-a chinuit Banca Naţională să "sterilizeze", adică să aducă înapoi în depozite aceşti bani. A majorat şi rata de dobândă de la 7,5 la 8%. Nimic. Lei tot prea mulţi? Sursa? Cheltuielile bruşte ale autorităţilor statului (fie ele centrale sau locale).
Declaraţiile domnului Tănăsescu au fost de manieră să ofere explicaţia "bălţii de lei". Ce a făcut ministrul Finanţelor? A trecut la atac, declarându-se oficial mâhnit de declaraţiile domnului Tănăsescu. A ieşit domnia sa cu alte cifre? Într-o primă fază, au apărut cifrele pe noiembrie, care arătau un deficit de peste 1% din PIB. Apoi, au apărut cifrele pe decembrie, fără să avem însă execuţia bugetară. Ce am apucat să observăm? Că, în mai puţin de o săptămână, deficitul de 1% din noiembrie fusese redus din pix la 0,4%, iar cheltuielile din decembrie duceau deficitul la 2,4% (calculat româneşte) său 2,7% calculat european. Suspect. Foarte suspect. Cele 0,7 puncte procentuale cât a reprezentat reducerea din vorbe, din pix, a deficitului bugetar, este exact cât înseamnă de la 2,4 la 3,1% din PIB, adică spre estimarea domnului Tănăsescu.
Ministerul Finanţelor refuză să afişeze execuţia bugetară. De ce, dacă nu au nimic de ascuns? Ministrul Vosganian, după ce s-a înşelat amarnic prin estimarea sa de deficit de 1,4%, a început să îi înveţe pe parlamentari că trebuie rectificat bugetul pentru anul 2008, astfel încât să reducem deficitul prognozat de la 2,8 la 2,2%, ca să nu intrăm în procedura de prevenţie şi apoi în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Wow! Astea se întâmplă la numai 6 săptămâni după ce ministrul Finanţelor i-a convins pe parlamentari că bugetul său este nemaipomenit şi că e construit pe deficit de 2,8%.
Ce se ascunde în faţa acestor eforturi? Derapajul bugetar din decembrie, şi mai ales faptul că bugetul pentru anul 2008 este, aşa cum mai spuneam, o cacealma. Veniturile sunt umflate din burtă şi ele trebuie să acopere cheltuieli certe. Ce se va întâmpla? Fie tai cheltuielile drastic (iar un miliard de euro nu ajunge), fie faci datorie (deficit) excesivă. Sancţionabil.
De ce are dreptate domnul Vosganian când zice că atât timp cât domnia sa va fi ministru, nu vom avea deficit mai mare de 3%? Pentru că, presupunând că anul 2007 s-a încheiat cu o datorie mai mică de 3% din PIB, domnul Vosganian nu va mai avea ocazia să încheie un an nou fiscal. Am mai spus-o: 2007 va fi primul şi ultimul an pe care domnul ministru îl va încheia în calitate de şef al Finanţelor. De ce? Avem alegeri parlamentare anul acesta. Se va forma un nou guvern, iar 2008 va avea la final un alt ministru de Finanţe. Poate mai pregătit. Şi cum deficitul se calculează pe perioada unui an, nu domnul Vosganian va fi cel care îl va cuantifica, deşi politica bugetară a anului 2008 aproape îl compromite şi îl compromite cu siguranţă pe anul 2009.
Ce a mai spus domnul Vosganian europenilor privitori de CNBC? "În 2007, inflaţia a fost mai mare cu un punct procentual decât ţinta". Zău? Dar care a fost ţinta, domnule ministru? Vă suflu eu: 4%. Cât a fost inflaţia? 6,54%. Cât fac 6,54 -4? 2,54. Este 2,54 egal cu 1? Niciodată.
Apoi, ştiţi prin ce a motivat domnul Vosganian depăşirea ţintei de inflaţie? Simplu: seceta. Seceta şi atât. Vă reamintesc faptul că, în 3 decembrie 2007, publicam în Curierul Naţional articolul "Planul economic al României - Daţi vina pe secetă!".
Ei bine, exact asta face domnul Vosganian acum. Seceta, zice dânsul, a fost cea care a determinat depăşirea ţintei de inflaţie.
Wow! Să nu fi fost principalul motiv faptul că leul s-a depreciat din iulie 2007 până în decembrie 2007 cu aproape 14%? Faptul că, în condiţiile în care importăm mult mai mult decât exportăm (zilnic, în 2007, am importat cu 59 de milioane de euro mai mult decât am exportat), deprecierea aceasta masivă a scumpit importurile, iar asta s-a văzut în preţuri?
Ce a mai comunicat domnul Vosganian europenilor? "În anul 2006, investiţiile străine directe au acoperit deficitul de cont curent în proporţie de 70%, iar în anul 2007, gradul de acoperire a fost puţin mai jos". Fals de două ori. În primul rând, în 2006, deficitul de cont curent a fost acoperit aproape integral din investiţii străine directe (91%), adică străinii au binevoit, contra unui randament bun, să acopere plusul
de investiţii făcut în România în condiţiile deficitului de economisire domestică. În al doilea rând, în 2007, investiţiile străine directe au acoperit deficitul în proporţie de 42%. Adică mult mai puţin. Sub 50%. Este 42% doar puţin mai jos decât 91%? Categoric, nu.
Apreciez intervievatorul CNBC. Nu îmi place atunci când un matematician spune că 2,54 este egal cu 1 şi 42 este doar puţin mai mic decât 91. Întrebările au fost extrem de pertinente, chiar de la prima: "Cum îi veţi opri pe investitorii de capital să plece din România, în condiţiile în care piaţa de capital, spre exemplu, a scăzut cu 25% în ultimele luni". Ştiţi care a fost răspunsul? "Anul trecut a fost unul spectaculos pentru piaţa de capital din România". Şi totuşi, cum îi veţi opri? Datele prezentate de CNBC justificau titlul interviului: "România nu scapă de criza financiară".
Şi a mai existat o recidivă: "Economia României nu este dependentă de nivelul dolarului". Din nou? Păi în ce se plătesc importurile de petrol şi de gaze naturale
? Nu în dolari? De ce a scumpit Petrom preţul carburanţilor cu 4% în 11 zile? Nu pentru că preţul, în dolari, al barilului de petrol a sărit peste 100 de dolari (apropo, e a 3-a oară când se ajunge la 100 de dolari, de fiecare dată Petrom a scumpit, dar când petrolul a revenit la 97, 93, sau chiar 86, a uitat să ieftinească". De ce vom avea inflaţie mare în februarie? Nu pentru că s-au scumpit gazele
şi carburanţii, ale căror preţuri sunt legate şi de dolar? Aaa... încă ceva... economia zonei euro nu cumva este influenţată şi de evoluţia dolarului? Când dolarul are tendinţă de ieftinire faţă de euro, nu cumva produsele
europene îşi pierd din competitivitate?
Aştept în continuare datele privind execuţia bugetară din anul 2007. Şi dacă (sper că nu), deficitul se va dovedi peste 3%, ce o să ne spună domnul ministru? Că era în concediu atunci când am înregistrat cifra?

Adriane, nici nu stii/ ce te-asteapta de revii...

E ca în bancul cu sexul
... Depinde de care parte esti...”, a spus Mircea Geoana la Consiliul National PSD, când înca mai avea zâmbetul pe buze. Bancul acesta a circulat prin Dristor acum vreo 15 ani. A ajuns la Palatul Parlamentului prea târziu, când peste 400 de membri ai Consiliului National stiau deja de care parte este Geoana...

Asadar, dupa ce i-au numarat voturile, Adrian Nastase a ajuns din nou în conducerea partidului caruia i-a fost tatuc. Parafrazând primele vorbe ale lui Traian Basescu dupa câstigarea alegerilor prezidentiale din 2004, am putea spune: “Adriane, nici nu stii/ce te-asteapta de revii...”

De parca nu ar fi fost de-ajuns ce se întâmpla în politica româneasca, ne-am mai trezit cu o piesa grea, cu risc major de declansare a conflictelor. Este de asteptat ca, atunci când va vorbi Adrian Nastase, puterea - fie de la Palatul Victoria, fie de la Palatul Cotroceni - sa ciuleasca urechile cu atentie. Nastase nu glumeste nici macar când spune ca glumeste. În comparatie, pe Geoana nu-l ia nimeni în serios nici macar atunci când este serios. Si a fost serios pâna acum de vreo 8 ori. De atâtea ori a spus ca da cu guvernul de pamânt si n-a tremurat nimeni.

În acest moment, dincolo de ce scrie pe hârtiile oficiale ale partidului, în PSD, conducerea partidului se prezinta astfel, în dezordinea numerelor de pe tricou: Adrian Nastase este presedinte executiv, Mircea Geoana este presedinte de onoare, iar presedintele de facto este, stiti deja, cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista, Ion Iliescu. Pentru primii doi vom vedea curând ca asa este – Nastase se întoarce la conducerea efectiva a partidului, va face cartile
si tot el le va taia, iar Mircea Geoana va fi pus în geam pentru a vedea membrii diverselor delegatii ca au cui sa-i strânga o mâna si cu cine sa schimbe o vorba, dar fara sa spuna nimic.

Eeeeeeeeeeeeeei, dar Ion Iliescu... Fostul presedinte al tarii face ce vrea în PSD. Daca vrea, îl si distruge - “eu te-am facut, eu te omor”. De fapt, oricâte lucraturi ar fi fost, oricâte negocieri secrete sau la vedere, oricâte atacuri în presa au fost între Geoana si Nastase, cuvântarea lui Ion Iliescu a fost decisiva.

Cine a urmarit imaginile cu Iliescu vorbind ar fi vazut cum în spatele sau Geoana devenea din ce în ce mai livid si aluneca usor de pe scaun
. Iliescu a avut un discurs fabulos - daca ar fi fost în locul lui Ceausescu la adunarea din 21 decembrie 1989, muncitorii s-ar fi dus linistiti acasa, iar astazi am fi mâncat tot tacâmuri si Fratii Petreus, iar luni dimineata le-am fi aranjat copiilor la gât cravata de pionier. Discursul lui Iliescu trebuie predat în scoli. Si cum este liber cugetator, cu siguranta ca nu s-a suparat daca a auzit cum i-au spus unii, dupa cuvântare: “Al dracu’, nea Nelu!”

Da, al dracu’, nea Nelu! Când crezi ca s-a linistit si s-a dus sa scrie despre încalzirea globala, sistemele
hidrologice, capitalismul salbatic si amintiri despre Bumbesti – Livezeni, deodata apare ca un ninja, face doua-trei flick-flack-uri si aranjeaza lucrurile în partid. Tu stai aici, tu – aici, tu te dai mai încolo, tu ce mai cauti, tu cine esti, tu de ce vorbesti, tu stii cine sunt eu? Si daca respectivul nu stie, afla... Asa l-au subestimat multi. Multi ziaristi, legat de Ion Iliescu, ar fi vrut sa stie doar daca mai traieste pisica familiei, Negruta. (Chiar, mai traieste?)

Avem un Nastase, ce-i de facut? Traian Basescu... Ba nu... Emil Boc a spus deja, referindu-se la Nastase, ca fortele care au patronat coruptia în România vor sa fie din nou stapâni. De aceea, ca orice român care nu crede în coincidente, ci se bazeaza pe ele, pun pariu ca Adrian Nastase va fi chemat saptamâna aceasta la DNA.

P.S. Nu pot sa închei fara o vorba de bine despre Mircea Geoana. Domnu’ Mircea, esti mai bun decât Adrian. Decât Adrian Cioroianu, evident!

Politicienii, sfatuiti sa reactioneze impotriva jignirilor la adresa Romaniei

Valul de jigniri si ironii la adresa tarii noastre cu ocazia Campionatului European din Austria si Elvetia a culminat cu o declaratie a lui Roberto Calderoli, fost ministru al reformei in Guvernul Italiei, actualmente senator in Parlament. „Romanii? Ii lasam sa ne bata doar daca isi iau tiganii inapoi. Daca nu, o sa dam un decret prin care sa le anulam victoria”, a spus Calderoli despre meciul disputat aseara. Presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) din tara noastra, Csaba Ferenc Asztalos, si-a declinat competentele vizavi de acest nou caz. „Legal, noi ca institutie nu putem sa aplicam legea decat pentru faptele savarsite pe teritoriul statului nostru. Putem condamna public insa acest limbaj discriminatoriu si vom face o adresa catre colegii de la UNAR, similarul CNCD din Italia. Ar mai trebui ca romanii din strainatate sa ii dea in judecata pe cei care ne denigreaza. Eu spun ca ar avea sorti mari de izbanda”, ne-a declarat Asztalos. Acesta vede ca solutie ideala in astfel de situatii o reactie dura din partea politicienilor. „Cei care reprezinta statul roman, ma refer la presedinte, primul-ministru, ministrul de externe sau chiar acei euro-parlamentari de la Bruxelles, sa iasa si sa condamne public astfel de manifestari. Sa spuna: «Scuzati-ne, dar trebuie sa va comportati cel putin civilizat?». In alte state asa se intampla. Noi, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, vrem sa facem maximum posibil, dar suntem frustrati ca n-avem instrumentele necesare”, a conchis Csaba FPoliticienii, sfatuiti sa reactioneze impotriva jignirilor la adresa Romanieierenc Asztalos.

Campion mondial, la sase luni dupa ce s-a apucat de Wu Shu!

Romanul Cristian Lupu a castigat titlul de campion mondial la Wu Shu, categoria grea, la Campionatele Mondiale desfasutate luna trecuta in Italia, la Perugia. Performanta este cu atat mai notabila cu cat ea a venit la numai sase luni dupa ce Cristi s-a apucat de antrenamente, calitatile sale fizice si tehnice anuntandu-l ca pe o mare speranta a sporturilor de contact din Romania. Pana in prezent, nici un alt sportiv nu a mai cucerit un titlu international intr-o perioada atat de scurta de activitate.

Descoperit ... pe plaja
Cristi Lupu si-a inceput cariera de luptator profesionist la sfarsitul anului trecut, in urma unui episod petrecut pe o plaja de pe litoralul Marii Negre. El a fost implicat intr-o altercatie cu sase barbati, pe care i-a pus la pamant fara sa primeasca o palma. Intamplarea a facut ca omul de afaceri George Frasin sa asiste la bataie. Acesta l-a intrebat pe Lupu de cand timp practica artele martiale, iar tanarul i-a raspuns ca si-ar fi dorit sa le practice, dar ca nu si-a permis. Facuse doar ceva rugby si „trasese de fiare”. Imediat dupa aceea, Frasin l-a angajat pe Cristi ca bodyguard al sau si l-a inscris la clubul Metrorex, unde acesta a inceput sa faca antrenamente de Wu Shu si de kickboxing sub indrumarea lui Florin Ioana. La numai trei luni de pregatire in cadrul organizat, Cristi Lupu a participat la Campionatul National de Wu Shu Qingda, alaturi de alti 249 de competitori. A iesit castigator la categoria grea, impresionand asistenta. Pe 17 mai, a participat la o competitie cu nume grele, unde a iesit vicecampion: „In prima faza m-am batut cu un adversar cu care Catalin Zmarandescu si nu au vrut sa lupte, pentru ca le era teama sa nu iasa din concurs prea repede. L-am facut knock-out in prima runda. Apoi am ajuns in finala, unde am fost invins, la puncte, de Zmarandescu”. Doua zile mai tarziu, Cristi a plecat la Campionatul Mondial din Italia. „Nu stiam sigur daca voi lupta. Nu avusesem timp sa ma refac. Aveam picioarele umflate si ma dureau. Pana la urma am intrat in ring si am castigat. In finala am invins un iranian mai inalt si mai greu decat mine”, ne-a povestit campionul.

Doarme de la 10 seara la 10 dimineata
Cristi Lupu are 26 de ani, 1.90 inaltime si 103 kilograme. La 18 ani a plecat „afara”, unde a fost bodyguard la discoteci din Spania, Franta si Italia. Apuca sa doarma numai trei ore pe zi. Acum, situatia este alta. Isi permite sa urmeze un program propice pentru cariera sportiva. De obicei se culca la 10 seara si se trezeste la 10 dimineata. Mananca de 7 ori pe zi, dar mesele cumulate nu depasesc 2500 de calorii. „Vreau sa ii multumesc domnului Frasin, pentru ca fara el nu ajungeam unde sunt. Tinta mea este sa ajung in Local Kombat pana la sfarsitul anului. Mai departe nu ma gandesc acum. Sunt adeptul pasilor marunti. Desigur, visul oricarui luptator este sa ajunga la piramida K1 din Japonia, dar mai am mult de muncit pana atunci”, ne-a spus sportivul.

Nationala masculina de handbal s-a calificat la CM

Nationala masculina de handbal a României s-a impus în fata selectionatei Muntenegrului, scor 29-24 (13-11), în partida retur de la Oradea, din play-off-ul de calificare la Campionatul Mondial din 2009 din Croatia. Cum Muntenegru cistigase numai cu 31-27 in tur, tricolorii s-au calificat la turneul final. România a jucat ultima oara la un Campionat Mondial în 1995, in Islanda, unde a terminat pe locul 10. "Sunt extrem de bucuros. Noi ne-am dorit asa de mult aceasta calificare ca nu ne-am gândit niciodata ca o vom pierde. stiam ca va fi un meci greu. Fiecare jucator a contribuit la aceasta calificare, pentru ca toti si-au dorit foarte mult si am obtinut-o. Pregatirea fizica a facut diferenta pe final, când muntenegrenii au picat", a declarat Aihan Omer. Petre Paleu, vicepresedintele Federatiei Romane de Handbal, a lesinat la sfarsitul meciului.

Banii promisi de Uniunea Europeana costa

de negociere cu Uniunea Europeana care stabileste relatia bugetara dintre Bucuresti si Bruxelles din momentul aderarii: cat primim, dar si cat avem de dat.


Momentul a trecut neobservat pe langa zgomotul alegerilor locale. Iar singura informatie facuta publica cu acel prilej priveste nivelul estimat al contributiei Romaniei la bugetul comunitar in primul an de aderare, considerat a fi 2007: circa 800 milioane de euro.

Bursele din Europa Centrala si de Est spera sa reziste singure in fata concurentei marilor piete vest-europene

Bursele din Europa Centrala si de Est spera sa faca fata singure competitei tot mai puternice venite din partea burselor occidentale, desi unele dintre ele au trecut de stadiul de piete emergente, iar costurile tranzactionarii si diversitatea ofertei de instrumente financiare devin

VIDEO Juventus s-a jucat cu focu

Dupa 1-2 pe terenul lui Empoli, Juventus avea nevoie de un succes la doua goluri diferenta pentru calificarea in sferturile Cupei Italiei. Torinezii le-au inscris repede, insa Empoli, penultimul loc in Serie A, a gasit egalarea inaintea pauzei. Egalitatea s-a mentinut si la 3, in a doua parte, Juventus avind nevoie de un efort consistent pentru a se impune cu 5-3: golul decisiv a fost adus de Del Piero (penalty) cu un sfert de ceas inaintea concluziei.

Livescore Baschet

rezultate live baschet, scoruri live baschet, rezultate in direct baschet, livescore baschet, scoruri finale baschet, baschet live

Jurgen Melzer - Jesse Levine

Melzer este un jucator care iese in fata clar in turneele pe suprafete rapide, se remarca insa prin rabdarea pe care o arata in joc, chiar daca joaca pe iarba,asa ca cheia de a nu avea probleme in fata unui jucator necunoscut ca levine este chair ac calitate pe care o detine.