De ce bat clopotele IMM-urilor

upa integrare, vor falimenta 40% dintre IMM-uri. Ba nu! Ba vor muri 50%. Sau nu? Acesta era discursul predilect al mediului de afaceri si autoritatilor romane, panicate de intrarea in Uniunea Europeana. Toata lumea se grabea sa avanseze statistici alarmiste dar realitatea a demonstrat ca lucrurile nu au stat nici pe departe atat de fatalist. Acum, estimarile sunt din aceeasi categorie: criza va omori 50% din intreprinderile mici si mijlocii din Romania. De fapt, ce zic toate aceste estimari: ca piata, fie ea concurentiala sau in declin, omoara companiile.

Pentru oricine cunoaste regulile unei piete libere, acest argument nu poate sta insa in picioare, din mai multe motive: in primul
caz, al pietei comune europene, ar insemna ca falimentul poate fi adus fie de concurenta neloiala, fie de concurenta in stare pura. Si cum organismele europene sunt adevarate resorturi protectioniste pentru o strare de concurenta care tinde spre o perfectiune non-libertariana, inseamna ca singura problema este chiar la concurenta de pe piata. Ori in acest caz, companiile - fie-mi iertat - nu ar trebui decat sa se intrebe: nu am oare o problema cu managementul propriei mele firme?

Sa revenim insa la ce se intampla acum, in perioada de criza. Ministrul IMM-urilor da urmatoarele argumente pentru care cateva zeci de procente dintre IMM-isti nu vor rezista: reducerea cererii interne si externe, lipsa de lichiditati pe piata si lipsa de conditii de creditare. Cu alte cuvinte, vor muri nu pentru ca ar avea ele vreo problema, ci pentru ca dincolo de gardul firmei se intampla lucruri incontrolabile. Adica, "imi pare rau ca practicati cel mai bun raport calitate-pret, ca ati investit, ca aveti oameni pregatiti in companie
sau ca nu aveti urma de datorie, dar va trebui sa muriti". De ce? Pentru ca este la moda
.

Si asa, multi directori de firme din Romania merg pe mana analistilor, se asteapta din clipa in clipa sa isi dea firma ultima suflare si incep sa blocheze salarii, sa dea oameni afara, sa nu mai faca investitii, sa nu mai creada in profit. Rezultatul vine rapid: lipsa oamenilor se vede in productie si calitatea
ei, vanzarile scad, veniturile nu mai asigura returnarea creditelor. Si da, dincoace de gard incepe sa miroasa a faliment.

Care argument ar mai fi in sprijinul decesului celui mai mare contribuabil la buget, adica al intreprinzatorului mic? Desigur, cel care spune ca falimentul rezulta si din conditiile impuse firmelor de catre organisme de reglementare. Cel mai proaspat este cel care interzice micilor producatori de lactate sa isi vanda produsele fara eticheta si ambalaj. Metoda este complet gresita doar analizand-o din paradigma unei piete complet libere, fara reglementari, in care comerciantul poate vinde si noroi daca are cumparatori pentru asta. Aici avem, insa, o piata in care concurenta nu este facuta in avantajul vanzatorului, ci al cumparatorului.

Si cum concurenta nu se naste spontan, asa cum se intampla pe piata libera, ea creeaza un cadru al castigului potential pentru toti participantii de pe piata. Cu alte cuvinte, parafrazarea zicalei "cine a fost mai intai: oul sau gaina", isi gaseste aici raspunsul – intai a aparut piata, iar concurenta este un contract "semnat" intre participantii la piata. Si cum aceasta competitie implica acum jucatori puternici din tot spatiul european, pare o copilarie argumentul de genul: "de ce sa punem branza in ambalaje daca noi din mosi-stramosi am vandut-o in lighean?" Iar dupa ce isi pune o intrebare ca asta, ciobanasul mioritic va exclama resemnat ca il sufoca ciobanasul european.

Un alt punct de vedere este ca falimentul ar rezulta din birocratia care impiedica accesarea banilor europeni. Acest argument este, probabil, cel mai puternic in sprijinirea ideii ca factori externi duc la sufocarea firmelor. Cu toate acestea, daca s-ar face un sondaj intre cele 600.000 de firme din Romania cu privire la cate dintre ele s-au interesat de accesarea acestor fonduri, de training pentru scrierea de proiecte, de platirea unor consultanti pentru a cere finantare europeana, probabil ca nu s-ar mai arata cu degetul spre birocratie, ci chiar spre managerii firmelor.

Dar ce inseamna de fapt o cifra reala - ca in 2008 au dat faliment la nivel national aproape 9.000 de firme, cu 65% mai multe decat in 2007? Inseamna ca nu au disparut nici macar 2% din numarul total de IMM-uri care functioneaza in Romania. Probabil ca, dintre cei falimentari, multi nu mai aveau activitate de ceva vreme sau erau firme care apartineau unor oameni de afaceri care mai aveau cateva firme pe langa cea la care au decis sa renunte pentru a muta activitatea pe o alta. Nu mai zicem de cazuri precum emigrari, pensionari sau, de ce nu, lehamite drept cauze de disparitie pentru unele companii. Concluzia este simpla: datele reflecta un ciclu firesc de disparitie a unor entitati de pe piata.

La toate nedumeririle intreprinzatorilor ca, de fapt, nu piata le pune piedica, ci chiar ei o fac cand vine vorba de propriile afaceri, voi incerca sa dau un raspuns pentru cea din urma afirmatie.

Sa luam exemplul unei firme oarecare din Romania care este in plina dezvoltare, depasind stadiul de firma cu un birou si doi angajati. Asadar, o firma de acest fel trebuie sa se decida care este formula de management pe care o va aplica. Problema apare cand compania oscileaza intre antreprenor si manager, o separatie care tine de cultura de business si care in Romania nu a existat mai deloc.

Antreprenorii de la noi nu stiu sa faca trecerea de la intreprinderea individuala si societatea in care ei erau si patroni si femei de serviciu, faceau si contabilitate si vanzari
, spre o firma in care ar trebui sa existe o impartire clara a acestor „meserii”. Asadar, intre antreprenor si manager se poate duce o competitie surda care poate vlagui compania care ii “gazduieste” pe amandoi. Unii antreprenori pastreaza atitudinea de manageri chiar daca au angajat pe cineva in aceasta functie, in timp ce unii manageri uita de faptul ca societatea din care fac parte nu este “inventia” lor si isi aroga decizii fara sa isi consulte “patronul”.

Asadar, principala problema a firmelor de la noi este ca si-au pus toate bazele intr-un singur sens al dezvoltarii: cea externa, uitand ca legea economiei de piata ofera si alternativa dezvoltarii firmei din interior, independent de conjunctura pietei si posibile fuziuni. Cu alte cuvinte, IMM-urile mor in timp ce „parintii” lor se uita in zare, asteptand un leac miraculos, eventual din afara firmei lor.

Impozitul forfetar, noua taxa Pogea

ntroducerea impozitului forfetar pentru anumite domenii - retail, transport, hoteluri, restaurante -, una dintre cele mai importante modificari pe care le pregateste ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, in noul Cod Fiscal, va ingreuna activitatea firmelor si chiar va conduce la falimente, sunt de parere unii dintre oamenii de afaceri. Pe de alta parte, unii jucatori sustin motivatia invocata de Finante, potrivit careia aceasta masura va scoate la suprafata o parte din economia
gri si va combate evaziunea fiscala.

"Masura va descuraja multe societati sa isi continue activitatea si le va impinge pe unele chiar spre faliment", a declarat Nicolae Demetriade, presedintele World Travel, citat de Business Standard. Sistemul forfetar implica stabilirea unor sume fixe de plata catre buget, indiferent de volumul veniturilor sau al cheltuielilor, acesta fiind aplicabil doar la impozitul pe profit, nu si la TVA. Dragos Anastasiu, presedintele Eurolines, a declarat ca masura are o logica si ar usura sistemul contabil
al firmelor, insa momentul nu este unul favorabil in contextul crizei. "Orice taxa in plus grabeste finalul, mai ales ca, oricum, noi, cei din transporturi
, suntem incarcati de taxe si impozite. Toata lumea se gandeste la supravietuire. Cine se va organiza bine va avea profit", a explicat Atanasiu.

Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor Publice, a explicat la The Money Channel ca acest impozit va fi aplicat companiilor din domeniul comertului cu ridicata, hoteluri, restaurante, activitati de transport. "Inca nu am stabilit nivelul si mecanismele aplicarii acestei masuri. Sunt mii de firme in Romania din aceste domenii care, oficial, inregistreaza pierderi si nu platesc impozit pe profit, insa in realitate lucrurile nu stau chiar asa", a precizat ministrul.



"Aplicarea acestei masuri ar insemna eliminarea cotei de 16% de impozitare a profitului si inlocuirea acesteia cu o suma fixa, in functie de domeniul de activitate, sume ce ar urma sa fie publicate in noul Cod Fiscal, insa nu ar fi aplicabila pentru toti agentii economici", a explicat Dan Schwartz, consultant fiscal in cadrul firmei
Scot&Company.



Paul Marasoiu, presedintele RCB si presedintele firmei de consultanta si management hotelier Peacock Hotels, a declarat ca sistemul forfetar de impozit este o masura oportuna, care va determina progresiv schimbarea unor mentalitati si cresterea aportului la PIB al turismului. "Pana acum, s-a ignorat componenta evaziunii fiscale din turism. Aceasta masura ar putea declansa procesul de impunere a acelorasi reguli pentru toti operatorii din turism si de a elimina abordarile «baietilor destepti». Aportul in PIB al Turismului ar putea fi cel putin dublu daca va fi scoasa la iveala economia gri din acest sector", a precizat Marasoiu. Potrivit acestuia, momentul ales pentru aplicarea masurii nu este neaparat unul oportun, si va deveni mai greu de digerat pentru operatori.



Guvernul va mentine insa cota unica de impozitare, potrivit Programului
de convergenta trimis la Comisia Europeana saptamana trecuta. Romania se angajeaza sa aplice o strategie bugetara de o mai mare austeritate si eficienta a cheltuielilor publice curente. Totodata, statul va executa silit firmele datornice, procedura urmand sa fie aplicata gradual, incepand cu bunurile si valorile care nu afecteaza activitatea principala a societatii restantiere, si va verifica lunar gradul de solvabilitate al datornicilor. Totodata, investitiile straine directe in Romania se vor injumatati in acest an, de la peste 9 mld. euro in 2008 la 4,7 mld. euro, in conditiile crizei financiare mondiale, dar vor urca la 5,4 mld. euro in 2010. Potrivit aceluiasi document, necesarul anual de finantare al Romaniei se va reduce treptat, ca procent din PIB, de la un maximum de 12,9% inregistrat in 2007 la 7,1% in 2011.

Elveţia, pe lista neagră a paradisurilor fiscale

etia ar putea sa figureze in curand pe lista neagra a paradisurilor fiscale, a declarat presedintele francez in cadrul summitului de ieri al Uniunii Europene.

Motivul pentru care Elvetia ar putea sa fie considerata pe viitor un paradis fiscal este secretul bancar
, domeniu in care va fi nevoita sa accepte un compromis pentru a evita sanctiunile impotriva bancilor sale.

"Am putea face o serie de concesii, insa nu vom abandona secretul bancar", a declarat ministrul elvetian al finantelor.

Tara Cantoanelor si-a atras in ultimele luni numeroase critici in urma refuzului de a furniza Statelor Unite numele titularilor a 52.000 de conturi
secrete, suspectati de evaziune fiscala.

Pesimismul comerciantilor a ajuns la cele mai inalte cote

Comerciantii au raportat vanzari mai mici cu pana la 50% in luna ianuarie a anului 2009.

» Managerii din comert isi mentin estimarile pesimiste privind evolutia vanzarilor si pentru urmatoarele trei luni.

Criza financiara internationala isi pune amprenta tot mai pregnant asupra vanzarilor comerciantilor. Managerii din comert isi mentin estimarile pesimiste privind evolutia vanzarilor in urmatoarele trei luni, arata ancheta de conjunctura efectuata in randul managerilor din comert de Institutul National de Statistica. Majoritatea managerilor intervievati de INS au declarat ca volumul total al vanzarilor de marfuri va inregistra, in urmatoarele doua luni, o evolutie negativa, cu un sold negativ de 29%. In stransa legatura cu evolutia vanzarilor, comenzile catre furnizori vor inregistra o tendinta de scadere (sold conjunctural 28%), conform estimarilor avansate de manageri. De asemenea, in perioada februarie-aprilie, vor lucra cu 17% mai putini angajati in comert, potrivit INS.


Primele efecte negative ale crizei economice au fost vizibile in comert incepand din luna ianuarie a acestui an, desi aceasta luna este considerata atipica, deoarece vanzarile sunt reduse, comparativ cu boom-ul inregistrat in perioada sarbatorilor de iarna.
Studiile arata vanzari mai mici cu pana la 50% pentru unii comercianti, in luna ianuarie a acestui an. Un studiu realizat de revista "Piata" in randul a 104 companii din comert arata ca ianuarie a reprezentat o luna grea pentru doua treimi din comercianti, pe fondul scaderii consumului, in timp ce o treime au raportat in ianuarie cresteri ale vanzarilor cuprinse intre 3% si 15% fata de luna ianuarie a anului 2008. Cele mai mari scaderi ale vanzarilor au fost inregistrate la produse din carne, dulciuri, racoritoare si bauturi alcoolice, in timp ce lactatele, produsele de panificatie si tigarile si-au mentinut trendul ascendent in vanzari
, mai arata sondajul citat.


Analistii economici avertizeaza insa ca in urmatoarele luni consumul va scadea dramatic, pe fondul crizei economice, care a generat restrangerea creditarii si cresterea somajului. "Sunt convins ca vor continua sa scada vanzarile, intrucat se intampla peste tot in lume. De asemenea, toate sondajele arata ca increderea managerilor privind evolutia mediului de afaceri a ajuns la cel mai redus nivel. si inca nu am ajuns la «fundul sacului» in ce priveste criza financiara", ne-a declarat analistul economic Aurelian Dochia.
Acesta sustine ca in urmatoarele luni consumul intern va inregistra o scadere semnificativa, in special pentru bunuri de folosita indelungata si mai costisitoare, in timp ce pentru produsele si serviciile de baza cererea se va mentine la nivelul anului anterior. "In anul 2009, evolutia consumului va urma produsul
intern brut al tarii. Daca in 2008 am avut o crestere a PIB de 7%, pentru 2009 estimarile au indicat o crestere a PIB de 0-2%. Ma astept ca si consumul sa scada in stransa legatura cu evolutia PIB", a explicat Aurelian Dochia.

» Puterea de cumparare
a romanilor, 45% din media UE
Romania se afla inca mult in urma celor mai multe state europene din punct de vedere economic, cu un PIB pe cap de locuitor exprimat dupa puterea de cumparare standard, reprezentand 42% din media tarilor Uniunii Europene, se arata in programul
de convergenta. Cu toate acestea, PIB pe cap de locuitor ar putea sa depaseasca 50% din media UE la nivelul anului 2011. Cresterea reala a PIB pentru 2009 este estimata la 2,5%, iar pentru 2010 si 2011 este prognozata o crestere economica de 4,5% si, respectiv, 5,5%, arata documentul
.

Acţionarii SIF Moldova se întâlnesc pe 24 aprilie să aleagă membrii consiliului de administraţie

Acţionarii societăţii de investiţii financiare
SIF Moldova (SIF2) se vor întâlni pe 24 aprilie, în AGA, pentru a-i alege pe cei şapte membri ai consiliului de administraţie, din cei 13 candidaţi, potrivit convocatorului transmis luni Bursei de Valori Bucureşti.

Pentru funcţiile de administratori ai SIF2 şi-au înschis candidatura Costel Ciocea (actualul preşedinte şi director general), Alexandru Matei, Claudiu Doros, Dumitru Bontas, Mihail Turtoescu, Iosefina Moroşan, Elena Andrei, Eugen Bogdan, Marin Andreica, Monica Năstase, Nelu Tapalaga, Aurel Şaramet şi Emilian Bădică.

În aceeaşi şedinţă, acţionarii companiei
vor stabili repartizarea profitului pe 2008 şi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul în curs.

SIF Moldova a obţinut anul trecut un profit net de numai 1,9 milioane lei (513.600 euro
), cu mult sub câştigurile raportate în 2007, de 65,57 milioane lei , după ce CNVM a obligat societăţile de investiţii să înregistreze deprecierile de active în bilanţ.

Ca urmare, SIF Moldova şi-a constituit pentru anul trecut provizioane şi amortizări de 130,68 milioane lei
, pentru a-şi ajusta investiţiile făcute în ultimii ani, costuri
care au şters aproape tot profitul aferent anului 2008.

De asemenea, activele nete al SIF Moldova au scăzut anul trecut cu 46,4%, până la 957,92 milioane lei, după ce la finalul anului 2007 acestea erau la nivelul de 1,79 miliarde lei.

Titlurile SIF Moldova se tranzacţionează la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), sub simbolul SIF2.

Omul de afaceri Allen Stanford, pus sub acuzare pentru o fraudă evaluată la opt miliarde de dolari

Miliardarul texan Allen Stanford a fost pus sub acuzare marţi pentru orchestrea unui program
fraudulos de investiţii evaluat la opt miliarde de dolari
, iar agenţii federali au percheziţionat sediile societăţilor sale din Statele Unite.

Într-o plângere civilă depusă la un tribunal federal din Dallas, U.S. Securities and Exchange Commission (SEC, autoritatea americană pentru reglementarea pieţei bursiere) l-a acuzat pe Stanford, un promotor cunoscut de cricket, şi doi directori ai companiilor sale de orchestrarea unui program fraudulos de investiţii în valoare de opt militarde de dolari.

"Suspectăm o fraudă de o magnitudine şocantă, care şi-a întins tentaculele în toată lumea", a declarat Rose Romero, directorul regional al SEC din Forth Worth, Texas.

Plângerea depusă de SEC vizează banca
Stanford International Bank (SIB), cu sediul în Antigua (Caraibe), având 30.000 de clienţi din 131 de ţări şi un portofoliu de 8,5 miliarde de dolari, dar şi o casă
de brokeraj din Houston, Stanford Group Company, şi o agenţie de consultanţă, Stanford Capital Management.

Statul garantează creditele luate de firme pentru a-şi plăti dările

tatul va garanta creditele luate de companiile mici şi mijlocii pentru plata datoriilor la bugetul de stat, după ce veniturile bugetare au scăzut îngrijorător în ultimele luni. Aceasta este una din măsurile de criză anunţate marţi de oficialii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), care se aşteaptă ca în acest an dificil să acorde garanţii pentru diverse credite în valoare de 1,4 miliarde de lei, cu 60% peste nivelul din 2008. Cum funcţionează mecanismul? Practic, dacă o companie
nu are cu ce să gajeze o finanţare, statul suportă acea garanţie în faţa băncii, în proporţie de 80-100%. „Este un instrument nou, pe care l-am pus la punct de curând, după ce s-au înmulţit semnalele din partea IMM-urilor care trec prin dificultăţi financiare“, a declarat pentru Gândul Irina Constantinescu, director executiv în cadrul FNGCIMM. Statul încearcă astfel să ajute companiile să-şi plătească dările, după ce, în luna ianuarie, veniturile bugetare au scăzut cu 8,68% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Construcţiile şi industria sunt domeniile cele mai afectate de criza financiară internaţională, după cum a remarcat Constantin Niţă, ministrul pentru IMM. El crede că băncile ar trebui să fie mai îngăduitoare cu firmele la plata ratelor şi chiar să le reeşaloneze pe un an sau un an şi jumătate.

Ieftinirile de pe piaţa imobiliară dau dureri de cap IMM-urilor

Lipsa banilor pentru achitarea taxelor către stat nu este singura problemă cu care se confruntă companiile mici şi mijlocii. Deşi văzută ca o corecţie necesară de majoritatea populaţiei, scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară i-a lovit din plin pe patronii IMM-urilor, pentru că activele imobiliare folosite pentru garantarea creditelor s-au depreciat. De exemplu, un imobil având o suprafaţă de 1.000 mp, evaluat anul trecut la 2.000 de euro
/mp, valorează acum cu 50% mai puţin, adică un milion de euro. „Este o situaţie frecventă, iar diferenţa aceea trebuie acoperită, altfel compania nu poate să-şi mai continue activitatea“, explică Florin Pârvu, secretarul general al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.

Într-adevăr, situaţia se regăseşte în creşterea numărului solicitărilor de garanţii pentru credite
restructurate, de la începutul acestui an. „În ultimele două luni, 30-35% din portofoliul fondului este reprezentat de garanţii pentru credite suplimentare pentru acoperirea scăderii valorii activelor imobiliare. Există credite a căror acoperire cu garanţii reprezintă 60-70% din evaluările vechi“, a declarat Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM. Toate acestea au dus
per total la creşterea solicitărilor de garanţii cu 210-215% în ianuarie 2009 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar în februarie avansul a fost mai mare.

Nu în ultimul rând, şi deprecierea puternică a leului a afectat liniile de finanţare ale companiilor. Reprezentanţii fondului spun că ajută firmele să acopere diferenţa de curs valutar, prin completarea garanţiilor prezentate de IMM-uri finanţatorilor.

Info plus:

Serviciile
şi comerţul, beneficiarele garanţiilor statului

Firmele din domeniul serviciilor şi comerţului au fost anul trecut principalele beneficiare ale garanţiilor acordate de stat pentru diverse tipuri de credite (52,8%). Pe locul doi se află firmele din industrie, care au primit 25,5% din totalul garanţiilor acordate de Fond, urmate de construcţii (13,4%).

Omul de afaceri Jim Rogers: Cel mai bun lucru care s-ar putea intampla ar fi sa desfiintam Banca Mondiala si FMI

iza ar fi putut fi depasita in doi - trei ani daca firmele si bancile
aflate in pragul falimentului ar fi fost lasate sa se prabuseasca.

Statele Unite urmeaza politicile economice dezastruoase ale Japoniei din anii '90, sprijinind firme
ce ar trebui lasate sa falimenteze, a declarat omul de afaceri Jim Rogers, intr-un interviu acordat ziaristului Sir David Frost, de la postul Al Jazeera, citat de hotnews.ro. Investitorul a adaugat ca "cel mai bun lucru ce s-ar putea intampla este sa desfiintam Banca Mondiala si Fondul Monetar International", subliniind ca are "zero" incredere in cele doua institutii financiare.
Jim Rogers, un american care traieste in prezent in Singapore, a criticat si pachetul de masuri economice propus de Administratia Obama, afirmand ca autoritatile irosesc fonduri importante pentru lucruri inutile si ca salvarea unor companii aflate in criza nu face decat sa inrautateasca lucrurile. ''Ceea ce fac ei in acest moment este sa ia lucrurile valoroase de la cei competenti si sa le dea incompetentilor, spunandu-le acestora: va intreceti acuma cu cei buni, cu bunurile si banii lor. Acestea sunt politici economice ingrozitoare si nu vor functiona. Nu au functionat nici inainte si nu vor fi viabile nici de data aceasta", sustine el, potrivit HotNews.
Omul de afaceri, care este si profesor invitat la Columbia University Graduate School of Business, a declarat ca acuma se platesc erorile pentru 15 ani de excese, insa a adaugat ca criza ar fi putut fi depasita in doi-trei ani daca firmele si bancile aflate in pragul falimentului ar fi fost lasate sa se prabuseasca. "Federal Reserve nu ii lasa pe oameni sa falimenteze", a spus Rogers. El a indicat ca daca fostul sef al Fed, Alan Greenspan, ar fi permis falimentul celor de la Long Term Capital Management in 1998, Bear Stearns, Fannie Mae si Lehman Brothers ar fi fost astazi in activitate
pentru ca "oamenii ar fi suferit o lovitura grea si multi dintre durii care au facut astfel de prostii ar fi fost concediati".
Rogers este un cunoscut investitor, profesor de finante si analist financiar
american. Impreuna cu George Soros, el a creat in anii '70 Quantum Fund, un fond international care a crescut in primii 10 ani cu 4.200%. In decembrie 2007, Rogers si-a vandut casa
din New York si s-a mutat in Singapore, convins de oportunitatile actuale ale pietei asiatice.

Dacia lansează alte 200 de versiuni Logan. Renault angajează 300 de ingineri

rancezii continuă dezvoltarea centrului de cercetare de la Titu, care va fi deschis la sfârşitul anului, anunţă Ziarul Financiar
. Aici vor fi proiectate Loganul Suv şi cel cu transmisie automată.

Renault are 2.200 de angajaţi la centrul de cercetare din România şi mai are nevoie de 300 de ingineri pentru a pune la punct gama Logan de la aproximativ 70 de versiuni, în 2009, la peste 200 în următorii ani.

Deşi industria auto trece printr-o perioadă dificilă, Logan atrage, în continuare, bani pentru investiţii de la Renault, proiectul obţinând o marjă operaţională de 6% în 2008 faţă de 0.6% a Renault.

Cele 70 de versiuni Logan au l abază un calcul pe baza combinaţiilor între cele cinci caroserii disponibile în prezent cu patru motoare pe benzină şi două diesel.

Fiecare dintre combinaţii este capabilă să respecte normele de poluare Euro
2, 3 şi 4, în condiţiile pieţei. Reies, astfel, 70 de versiuni.

"Nu suntem deloc afectaţi de criză. Lucrăm la capacitate maximă. Pentru proiectul Logan lucrăm la un total de 200 de versiuni, printre care modelul SUV, dar şi cele cu transmisie automată şi motoare Euro 5", a declarat penru Ziarul Financiar Philippe Prevel, directorul general al Renault Technologie Roumanie (RTR).

În 2009, Renault este în căutare de ingineri, în special pentru centrul de încercări de la Titu, care va fi deschis la sfârşitul anului sau la începutul lui 2010.

"Angajăm şi personal cu experienţă, nu numai studenţi. În prezent avem cu 1.300 de angajaţi în plus
faţă de 2007. La capacitate maximă vom avea 3.000 de angajaţi, din care aproximativ 150 vor fi străini", a mai spus Prevel.

Potrivit sursei, angajările au fost încetinite, nu anulate.

Programele "Rabla" din Germania, România, Franţa, Austria şi Belgia cresc speranţele de profit a grupului francez, iar vânzările Dacia sunt aşteptate să "explodeze". Cererea pentru Logan şi Snadero este în creştere, iar uzina de la pIteşti nu intenţionează să reducă numărul angajaţilor.

Dislocarea lui Basescu. Cu usturoi ati incercat?

Sunt unul dintre romånii care si-ar dori un presedinte rezistent la tavaleala ca Traian Basescu, degajat si cu un aer superficial dupa care se innebunesc americanii ca Mircea Geoana, cu averea lui Calin Popescu-Tariceanu, nesimtirea lui Adrian Nastase, panglicaria lui Sorin Oprescu si retorica ce scoate la iveala inceputul unei culturi politice cu un facies ceva mai european a lui Crin Antonescu. Va dati seama ca asa ceva nu se poate. Va trebui sa votam cu ochii inchisi una din calitatile acestor domni, vreme in care stim prea bine cu cine avem de-a face. Faliile societatii romånesti ies intotdeauna la iveala cånd vorbim despre lucrurile mari si sfinte. Poporul care este mult si greoi le vede intr-un fel, iar intelighentii si mintile subtiri, intr-altul. Perceptiile noastre despre aceleasi lucruri ascund vicii inimaginabile ale ochilor mintii. Fireste ca mult cu privire la popor, care si-a facut deja propriile lui socoteli, nu inseamna si bun, iar puzderia nu e totuna cu eficienta. Ce ma amuza este felul in care unii posibili contracandidati la Presedintie ai lui Traian Basescu isi fac socotelile de pe tusa. Nastase s-ar bucura foarte mult sa nu mai candideze Basescu. O zice cu gura plina, si cuvintele i se rostogolesc printre dinti ca niste pietricele negre. Este tipul de sinceritate caracteristica fie sinucigasului, care nu mai are ce pierde, fie perdantului, care stie ce pierde. Geoana a auzit la Timisoara ca PSD l-ar putea sustine pe Basescu la alegeri. S-a scuturat cu o demnitate olteneasca si a zis ca asta este cea mai buna gluma din ultimii doi ani. Inseamna ca juvetele este chitit sa candideze si-si da sanse uriase. Tariceanu gåndeste ca Hercule, care vede stånci si grohotisuri la tot pasul: obiectivul liberalilor, zice, este dislocarea lui Basescu. Ce disloci cu ranga? O stånca, evident. Si, dupa ce o disloci, ce faci cu ea? O sui la deal, ca Sisif, si ea vine la vale si tot asa, påna la adånci batråneti. De ce trebuie dislocata stånca? Pentru ca prezenta lui Basescu în fruntea tarii este aproape malefica. Cu usturoi ati incercat, dle Tariceanu? E mai simplu decåt cu ranga.

Vara nu-i ca iarna

Când, într-o recentă emisiune TV, am făcut constatarea că România nu are la ora actuală un Guvern, ci două partide aflate la guvernare, zâmbitorul domn Hrebenciuc a sărit ca ars, clamând din toţi rărunchii unitatea de monolit a Coaliţiei PDL-PSD.

A fost rândul meu să zâmbesc, înţelegând că nici Hrebenciuc, dar nici aliaţii democrat-liberali ai pesediştilor n-au acum nici o altă variantă decât aceea de a se înjura reciproc pe la colţuri şi de a-şi trimite bezele în faţa camerelor
de luat vederi. PDL şi PSD se plimbă mână-n mână prin Palatul Victoria, cu grijă mare pentru viitorul ţării. Pentru cei care sunt în stare să creadă într-o astfel de imagine, editorialul de faţă se încheie aici. Pentru ceilalţi, probabil nu puţini, care au văzut şi au înţeles de-a lungul timpului
cum decurge viaţa politică românească, e de aşteptat o mutare-surpriză.

Ce-ar putea urma? Ne-o spune indirect
acelaşi Hrebenciuc, anunţând candidatura lui Mircea Geoană la preşedinţie.

Turul doi e asigurat
, pentru că nici cei mai optimişti susţinători ai lui Traian Băsescu nu îndrăznesc să viseze astăzi că actualul şef al statului ar putea câştiga din primul
tur cu cincizeci la sută plus unu din numărul total al alegătorilor cu drept de vot. Prin urmare, din calculele pe care şi le fac deja Geoană, Hrebe şi ai lor, candidatul PSD ar putea avea o şansă. Cu atât mai mult cu cât 2009 nu seamănă cu nici un alt an dintre cei în care s-au dat bătălii pentru Preşedinţia României. O mare incertitudine pluteşte peste viitorul imediat al ţării, darămite peste cel îndepărtat al sfârşitului de an când va avea loc confruntarea prezidenţială.

Într-o atare situaţie, nici PSD, iar PDL cu atât mai puţin, nu se gândesc că ar putea intra într-o competiţie electorală aşa de importantă, braţ la braţ păşind uniţi pe calea guvernării. Un mic exerciţiu de imaginaţie: cum ar arăta o confruntare televizată Băsescu-Geoană cu cei doi pe post de candidaţi la preşedinţie, în condiţiile în care partidele care-i susţin ar fi în continuare aliate la guvernare? Ce să-şi spună unul altuia? Că se înţeleg bine şi că au avut o colaborare de succes şi armonioasă, iar acum sunt obligaţi de cruda realitate electorală să-şi încrucişeze săbiile? Sau, poate, ar trebui să împingem un scenariu deja absurd până mai departe şi să ne imaginăm o alianţă guvernamentală PSD-PDL îndemnând poporul să-i voteze pe ambii candidaţi întrucât sunt la fel de buni pentru România?!

vO nota de plata reactualizata

Conducerea PNL nu are de ce sa se supere ca a pierdut din nou functia de primar al Clujului. Ar comite o mare greseala liderii de la centru daca i-ar imputa lui Marius Nicoara infrangerea la scor in fata pedelistului Sorin Apostu, fara sa tina seama de efectele crizei interne instalate la toate nivelurile partidului. stim si noi in ce ape se scalda in acest moment fostii guvernanti si in ce directie vaslesc liderii penelisti pentru promovarea unor interese inainte de congresul extraordinar din martie.

Cunoastem, totodata, cat s-a chinuit bietul Tariceanu in cele trei zile cat a stat la Cluj pentru a convinge electoratul sa-l voteze pe Nicoara si ce eficienta a avut acel simulacru de campanie dinaintea scrutinului promovat de actualul presedinte. Ce s-a intamplat cu adevarat in Ardeal este mai grav insa decat o arata rezultatul votului in sine. A iesit la suprafata zbuciumul instalat in PNL in urma trecerii in opozitie, concomitent cu incercarea ex-premierului de a-si impune si in viitor dominatia de facto prin torpilarea unui demers perfect logic sustinut de Crin Antonescu si Ludovic Orban, doi dintre liberalii care vor schimbari la varf inainte de competitia pentru prezidentiale.



Pe durata perioadei premergatoare alegerii noului primar al clujenilor s-a vorbit doar despre modificarea statutului PNL. Actorii-cheie au militat numai pentru desfiintarea a zece posturi de vicepresedinte, iar Tariceanu pentru blocarea functiei de presedinte executiv, nicidecum pentru o sustinere in bloc
a lui Nicoara – situatie care explica suficient in ce directie s-a dorit concentrarea eforturilor la nivel central si ce tinta urmaresc cele doua tabere aflate in disputa. Ca atare, mutarile gandite si facute la varful partidului nu au avut nici o legatura cu scrutinul local de la Cluj. Beneficiind de un sprijin politic minor de la centru, aproape de nesesizat, Marius Nicoara nu avea cum sa obtina mai multe voturi dintr-un motiv foarte simplu: atat poate PNL in acest moment. Proportia de 25 la suta reprezinta pe undeva masura interesului de care a dat dovada conducerea partidului pentru castigarea unei functii cu semnificatii mult mai largi in plan politic.



Daca vreti, acest rezultat, care nu trebuie sa-i supere pe Tariceanu si pe aliatii potentiali, arata ca distanta ce separa PDL de PNL nu s-a modificat nici la nivel local si nici central, cu toate ca din iunie 2008 pana astazi clasa
politica a trecut prin mai multe examene. Nu sustin parerea unora conform careia PNL se putea vindeca repede dupa infrangerea din noiembrie, cand a pierdut puterea. Nu avea cum sa scape de convulsii interne daca se ia in calcul ca liberalii au ratat
sansa ramanerii la guvernare din cauza incapatanarii fostului premier, tot mai des criticat. Faptul ca Antonescu si Orban considera ca PNL are nevoie de un alt lider nu constituie insa "un subiect minor", asa cum il vede Tariceanu, ci un demers firesc, favorizat de atitudinea unui om politic care a evitat, dupa cum declara adversarii, "sa se consulte cu partidul, luand decizii de unul singur, procedand exact ca predecesorul sau la Palatul Victoria Adrian Nastase".



Niciodata nu l-am vazut pe Tariceanu facandu-si "mea culpa" atunci cand a gresit. Nici ca premier, nici ca presedinte de partid. Analizati cazul recent de la Cluj si veti constata ca vinovatul principal pe care l-a gasit Tariceanu pentru infrangerea PNL este PSD, partid acuzat ca a facut "figuratie" la alegerile pentru primarie in favoarea PDL. Despre prestatia echipei liberale, care l-a sustinut pe Nicoara, nu a spus altceva decat ca este nemultumit de rezultatul obtinut intrucat spera ca PNL sa obtina victoria! La acuzatiile facute de Tariceanu, Vasile Dancu a raspuns sec: "La Cluj, PSD nu a facut blat. Atat a putut. N-a mers pur si simplu
". Este o alta abordare peste care nu ar trebui sa treaca unii politicieni atunci cand discuta despre infrangeri electorale. Asaltul pur verbal are rostul lui, insa cinstit ar fi ca responsabilitatea sa fie asumata in caz de esec pe masura implicatiilor. Pana acum, fostul premier ne-a obisnuit cu atacuri la adresa lui Traian Basescu, atacuri care nu i-au adus beneficii de popularitate. Mai nou, a deschis "focul" si asupra lui Emil Boc de pe pozitia unui specialist in guvernari incheiate cu deficit bugetar mare.



Prim-ministrul nu este tratat ca un sef de guvern, ci doar ca omul Cotroceniului, care nu iese din cuvantul lui Basescu. Daca merge pe aceasta linie, Calin Popescu Tariceanu nu va avea cum sa reintre in gratiile alegatorilor pentru alegerile prezidentiale cata vreme calca pe un drum batatorit lipsit de interes. "Sa reintre" e un fel de-a spune, ca s-ar putea sa nu mai poata sa reintre deloc daca Crin Antonescu castiga la congresul din martie. Sau daca Ludovic Orban continua sa scoata din gusa alte lucruri "vazute cu ochiul liber" in legatura cu comportamentul lui Tariceanu in partid si nu numai. Este vorba de un trecut pe care unii dintre liberali ar putea sa-l reactualizeze pe fondul ascutirii luptei pentru castigarea puterii in PNL. Nota de plata pentru esecul de la uninominal se scrie in aceste zile, stimati cititori.

Din nou despre limbrici

Stiu ca acest termen cam dur
pe care l-am utilizat in urma cu doi ani impotriva unor pseudo-jurnalisti i-a deranjat pe toti cei care s-au identificat drept limbrici. Unii dintre ei au si ripostat. Pe buna dreptate. Ce puteau sa faca?

Cum puteau reactiona falsii jurnalisti atunci cand, in mod public, li se imputa lipsa de cultura, de profesionalism si o prea mare flexibilitate a coloanei vertebrale? Adica slugarnicia? Recenta ofensa pe care Traian Basescu a adus-o presei in general ma obliga sa ma refer din nou la limbrici.
Nu mA mirA catusi de putin recentul atac declansat de Traian Basescu impotriva jurnalistilor de opinie. Pe care el ii vede aliniati in spatele "mogulilor de presa". Nu este prima
reactie de acest fel a sefului acestui stat, pretins democrat si european. Un inalt demnitar nazist a exclamat, pe vremea ascensiunii hitlerismului: "daca imi dati un pistol, impusc cultura". Nu este o mare diferenta intre aceasta propozitie tintuita in istorie si iesirile din ce in ce mai frecvente la rampa ale lui Traian Basescu. In definitiv, daca prin prostia principalilor actori politici, partidul condus de domnia sa si chiar el, in cursa pentru un nou mandat, nu mai au in prezent o opozitie serioasa, undeva trebuie identificat un adversar impotriva caruia locatarul de la Cotroceni sa-si poata ascuti clanta. Pentru ca, altfel, rugineste. Si daca printr-o majoritate parlamentara covarsitoare, atipica pentru o democratie, alianta PDL-PSD aproape nu mai are adversar, pentru a nu rugini clanta prezidentiala, e utila si presa la ceva. Nu ma mai mira nici macar amenintarea nevoalata impotriva ziaristilor care, vezi Doamne, destabilizeaza institutiile statului. Si care, la semnalul presedintelui, ar putea fi pusi sub acuzare pentru atentat la siguranta nationala. Ceea ce insa ma uimeste este lipsa de reactie a breslei. Care este motivul? De ce nu a existat, la acest atac prezidential, o reactie pe masura?
ExistA trei posibile explicatii. Prima este lehamitea. Asistam, in defi­nitiv, doar la unul dintre numeroa­sele atacuri la libertatea presei de care se face vinovat "garantul" Constitutiei. Poate ca jurnalistii, luati individual, si casele de presa s-au saturat sa raspunda. Poate ca presa a optat cu intelepciune pentru solutia ignorarii galagiosului presedinte al Republicii Romania. In definitiv, arma nebagatului in seama nu poate fi uneori la fel de eficace ca si o replica pe masura? Daca asa stau lucrurile, e bine. In timp ce presedintele urla, caravana presei isi vede linistita de treaba. Dar daca explicatia tacerii care s-a asternut este alta?
Mi-e teamA ca lipsa de reactie in raport cu atacul anti-democratic, aproape isteric si amenintator al lui Traian Basescu, se datoreaza unui alt motiv decat maturitatii si fortei jurnalismului de la Bucuresti
. Mi-e teama de vulnerabilitatea case­lor de presa care reverbereaza lipsa de curaj si de initiativa a ziaristilor angajati
in presa scrisa sau audiovizuala. Nu cumva casele
de presa sunt din ce in ce mai labile, sub aspect economic? Din ce in ce mai dependente de putere? Nu cumva, asa cum cativa dintre noi am avertizat cu mult timp in urma, s-a ajuns in situatia in care independenta presei nu mai poate fi garantata sub aspect economic? Ei bine, daca asa stau lucrurile, daca intr-adevar multe dintre institutiile de presa se afla in pragul falimentului - un proces accelerat de criza economica - atunci este de inteles de ce presa tace. O fi adevarat ca ziarisilor li s-a strans lesa chiar de catre cei acuzati de presedintele Romaniei ca ar fi mogulii? Daca aceasta ipoteza nu se confirma, atunci explicatia tebuie cautata in a treia directie. Deci nu intr-o ignorare superioara si nici in absenta libertatii. Ci in absenta constiintei. A constiintei profesionale. A credintei in propria misiune. A verticalitatii morale.
Dar cine alTii decat limbricii de presa sunt cei carora le lipsesc asemenea aptitudini? Si nu cumva ei au proliferat periculos? Nu cumva a sosit timpul ca breasla sa se curete de neprofesionisti? De simpli mercenari? De limbrici? Criza va fi o oportunitate.

Baronii Münchhausen

Am înţeles, în sfârşit, de ce Dragnea n-a stat în liniştea lui de ministru mai mult de 12 zile: ardea cămaşa pe el să-ntoarcă faţa către popor. S-a dat de trei ori peste cap şi, din negociator de calibru 45 cu cap vidia în ale formării Guvernului, s-a redefinit superbaron de Teleorman, care stă de veghe la fruntariile judeţului. Întors în ale lui, a găsit poporul teleormănean cam supt, cam tras la faţă, vistieria consiliului judeţean cam goală, bătută de vânturi, iar propria lui imagine bâţâindu-se într-o rână. “Cine mă, io?!” s-a cutremurat sufletul în el. “Păi, aşa nu mai merge!” şi-a spus Dragnea şi a-nţeles că, fie ce-o fi - criză economică, financiară, ciumă bubonică, viol în Italia, jaf în Transilvania -, lui să-i dea partidul, adicătelea Guvernul, banii-napoi. Cum care bani?! Banii, ştie el, partidul. Că doar campania nu s-o fi făcut aşa, moca. O mai fi ajutat şi el, teritoriul, măcar c-au stat dumnealor, baronii, luni de zile pe la Bucureşti - în campanie şi după -, prin hoteluri de cinci stele, au negociat prin cârciumi cu dinaintea plină, i-au plimbat pe candidaţi pe la casele
oamenilor. S-a mai pus un outdoor, un afiş, un chip de om. Păi, pentru ce-au muncit ei, baronii locali – d’alde Dragnea, Oprişan, Nicuşor Constantinescu şi alţi câţiva -, de nu mai avea nimeni loc de ei la urzit politică subţire şi care au mişunat zi şi noapte prin curtea Kiseleffului, fiecare încercând să-şi impună oamenii de casă
în Guvern, la şefia comisiilor parlamentare, la direcţii, agenţii şi servicii
babane, care au făcut legea – ca să spunem aşa – prin CEx-urile partidului. Păi, toate astea cine le decontează?! Tot baronul cinstit ştie aşa: în campanie investeşte, iar în legislatură primeşte banii înapoi, via
buget de stat, cu dobânda aferentă şi substanţială. Altfel, ce e ţara, ce e teritoriul, un sac fără fund?

Şi acum, pentru că e criză şi pentru că Guvernul e prostit de-a binelea de recesiune, FMI, şomaj, scăderea ratingului de ţară, inclusiv diverse alte prostii, să-i lase pe dumnealor, baronii, cu buzele groase şi umflate?! Aşa ceva nu există.

În consecinţă, Dragnea reface la minut triada de la curtea PSD - cu Oprişan şi Nicuşor Constantinescu – care conduce, la Sinaia, Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. Aici îi instigă pe baroni, indiferent de culoarea lor politică, să se revolte ei ca la pa’şopt şi să-i strângă de... beregată pe parlamentari, să-i ameninţe cu retragerea sprijinului politic, să facă amendamente la buget – nu mai puţine de 7000 – şi să le discute pe toate, iar pe Boc şi pe miniştri să-i aducă-n brânci la baroniadă, ca să dea ei socoteală de ce nu le dă ce li se cuvine.

Ai senzaţia că te-ai nimerit într-o adunare de autişti care habar n-au în ce rahat imens a călcat omenirea. Îţi revii însă, cât ai zice peşte, dacă, după ce l-ai ascultat pe Dragnea, mai ai puţintică răbdare şi cu ţuţărul Oprişan. “Să fim lăsaţi, noi, preşedinţii de judeţe şi primarii de municipii, oraşe şi comune, să ne asumăm responsabilitatea pentru vieţile oamenilor, pentru că niciun ministru nu poate cunoaşte mai bine ca noi priorităţile cetăţenilor din comunităţile locale”.

Ei, aşa da! Mai bine un cataclism politico-administrativ sub conducerea baronilor, decât să murim ca proştii, de mâna Guvernului Boc.

Fără mape, ne rămân doar sape

ilviu Sergiu: „Trecutul profesional al magi straților nu va mai putea fi făcut public. Justiția recunoaște astfel faptul că se împotrivește eradicării corupției din justiție”.

Trecutul profesional al procurorilor și judecătorilor români nu va mai putea fi făcut public. Sau, altfel spus, „după mapă nu se sapă”. După blocarea procesului de deconspirare a foștilor securiști, sistemul judiciar ticăloșit mai obține o victorie în războiul împotriva instalării normalității și statului de drept. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu mai poate publica mapele profesionale ale magistraților. Curtea de Apel București a stabilit, la finele anului trecut, că informațiile de acest gen nu sunt de interes public (sic!). Motivarea instanței este penibilă și revoltătoare. „Distrugerea prestigiului individual al unui magistrat, chiar dacă legea îi dă acestuia dreptul să rămână în sistem în ciuda greșelilor comise, este o tratare lipsită de profesionalism a rolului magistratului în societate”. Cu alte cuvinte: publicarea erorilor comise de magistrați duce la distrugerea încrederii în justiția din România.

Deși va continua să plătească taxe, contribuabilul român nu va mai avea dreptul să știe în mâinile cui își încredințează drepturile și libertățile cetățenești. Nu va afla dacă nu cumva magistratul care îi împarte dreptatea este incompetent, șantajabil sau într-un conflict de interese care lezează însuși actul de justiție.

Sentința Curții de Apel București este o recunoaștere publică a faptului că justiția se împotrivește eradicării corupției din justiție. Mapa profesională putea fi un instrument eficient
pentru eradicarea flagelului. Această pârghie s-a demonetizat prin folosirea ei în lupta politică de către președintele Traian Băsescu. Apetența magistraților de a-și dosi trecutul este, fără îndoială, dubioasă, dar nu surprinde pe nimeni. România are prea puțini magistrați care nu au nimic de ascuns, care se pot lăuda cu un trecut fără de pată. Într-o oarecare măsură situația este explicabilă. În comunism, puțini magistrați au scăpat curați. Sistemul te umplea de noroi. Te făcea să greșești. Justiția de atunci trebuia să raporteze și ea creșterea producției de infractori pedepsiți la hectar.

Relu Fenechiu: Nu am putut să dorm din cauza ministrului Finanţelor

Şedinţa de astăzi, condusă de vicepreşedintele Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor Ioan Oltean a debutat cu o intervenţie a liberalului Relu Fenechiu, care a spus că nu a reuşit să doarmă din cauza ministrului Finanţelor, Gheorghe Pogea, care a vorbit despre deficitul bugetar.

Fenechiu a comparat filosofia Guvernului Tăriceanu despre creşterea economică şi deficitul bugetar cu o familie care câştigă bine, îşi cumpără casă şi maşină, şi astfel se îndatorează cu 5.000 de euro
, în timp ce Guvernul Boc preferă o familie săracă, care locuieşte cu chirie, dar are 500 de lei în buzunar.

Fenechiu le-a cerut miniştrilor să nu mai vină în Parlament cu "bazaconii cu sintagme macroeconomice pe care nu le înţelege nimeni", ci cu argumente.

Parlamentarii nu au intrat în ordinea de zi nici după intervenţia lui Fenechiu. Deputatul UDMR Marton Arpad a luat cuvântul, spunând că nici el nu a dormit noaptea trecută, fiind ocupat să parcurgă volumele de amendamente admise de comisii.

Marton Arpad a cerut ca amendamentele să nu mai fie votate la pachet. "Faceţi acest gest de bun simţ, ca atunci când ajungeţi la o poziţie cu amendamente să nu mai supuneţi la vot toate amendamentele odată", a spus Marton Arpad.

Liberalul Andrei Gerea a intervenit şi el, spunând că nu a putut parca în faţa clădirii deoarece i s-a spus că acolo va parca premierul şi a întrebat dacă acest lucru este normal.

Şedinţa a început abia după încă un schimb de replici între ministrul Gheorghe Pogea şi Relu Fenechiu, pe tema construcţiei bugetare.

Basescu cheama la Raport

esedintele Traian Basescu i-a adunat aseara la masa
rotunda pe reprezentantii institutiilor cu responsabilitati in domeniul reformei si justitiei, alaturi de liderii politici, pentru a elabora impreuna un grafic de actiune care sa duca la indeplinirea sarcinilor trasate in acest domeniu.

Seful statului a indicat clar sarcinile care revin fiecarei institutii in parte, subliniind ca obiectivul ca raportul UE din iulie sa fie pozitiv este o prioritate a tuturor institutiilor. "Este inadmisibil ca segmentul de actiune fundamental, Justitia, in care e implicat si politicul, sa nu reuseasca sa dea un raspuns pozitiv cerintelor UE", a declarat Basescu. Presedintele a expus si o parte din sarcinile pe care trebuie sa le aiba institutiile in acest timp
. Astfel, prioritatea Parlamentului este trecerea celor patru coduri, in timp ce Guvernul trebuie sa se preocupe de publicarea rapida a hotararilor judecatoresti pe pagina de Internet, operatio­nali­zarea deplina a Agentiei Nationale de Integritate (ANI), dar si de campanii anticoruptie. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) trebuie sa dezvolte o politica de resurse umane "necesara pentru a pune in evidenta noile coduri", in timp ce Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a primit ca sarcina unificarea jurisprudentei la nivel national. La intalnirea, care s-a desfasurat cu usile inchise, au participat pre­sedintele Camerei
Deputatilor, Roberta Anastase, seful Senatului, Mircea Geoana, premierul Emil Boc, vicepremierul Dan Nica, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, dar si repre­zentanti ai ICCJ, CSM si ANI. Ministrul Predoiu a adus la Cotroceni un documentar, distribuit tuturor celor prezenti si despre care seful statului a spus ca va fi util in aceste discutii.

Guvernul a aprobat introducerea tichetelor de vacanta

uvernul a adoptat, miercuri, printr-o Ordonanta de Urgenta, acordarea tichetelor de vacanta in limita a sase salarii minime brute pe economie, acestea urmand sa fie utilizate doar pe teritoriul Romaniei si numai de persoanele pe numele carora au fost emise, a anuntat, miercuri, ministrul Turismului, Elena Udrea, intr-o conferinta de presa. "Proiectul pe care il propunem se adreaseaza angajatilor care sunt platiti din bugetul administratiei locale, iar tichetele de vacanta nu presupun cheltuieli cash
si vor lua locul primelor de vacanta. Tichetele vor fi decontate printr-un circuit bancar de la bugetul de stat", a spus ministrul de resort. Tichetele de vacanta ar putea salva turismul romanesc si vor putea fi acordate angajatilor incepand din acest an. Adoptarea Ordonantei de Urgenta privind acordarea tichetelor de vacanta este salutata de atat de sindicalisti, cat si de Asociatia
Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT). Legea Tichetelor de Vacanta este considerata prima masura concreta de anvergura pentru sprijinirea industriei turistice. "ANAT, in calitatea sa de initiator al proiectului Legii Tichetelor de Vacanta impreuna cu asociatii, camere
de comert, patronate si sindicate inca de acum patru ani, considera ca aplicarea acestei legi este un pas necesar si benefic pentru turismul romanesc, cu precadere in aceasta perioada de criza, in care oamenii isi permit cu greu alocarea unei parti din bugetul familiei concediilor de odihna", precizeaza intr-un comunicat de presa Dragos Anastasiu, presedinte ANAT.
Tichetele sunt scutite de impozit
Proiectul de masuri anticriza discutat, in luna ianuarie, de Guvern cu sindicatele si patronatele prevede, printre altele, introducerea in procedura de urgenta a tichetelor de vacanta, masura care va determina, potrivit documentului
, un minus bugetar estimat la doua miliarde lei (0,35% din PIB). Masura se aplica urmatoarelor categorii de angajatori: institutiile din sectorul bugetar, inclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii, regiile autonome, societati comerciale la care statul este actionar unic sau actionar majoritar, societatile si companiile nationale care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca. Actul normativ adoptat miercuri prevede ca tichetele de vacanta sunt bilete de valoare, integral suportate de catre angajator, iar nivelul maxim acordat salariatilor sub forma de tichete de vacanta este contravaloarea a 6 salarii de baza minim brute pe tara garantate in plata, pentru un salariat, in decursul unui an fiscal.
Tichetele de vacanta sunt emise de catre unitati specializate, autorizate de Ministerul Finantelor Publice, si se pot folosi doar pentru achizitionarea de pachete de servicii turistice in unitatile turistice avizate de Ministerul Turismului. Tichetele de vacanta au termen de valabilitate de un an de la data emiterii si valorile nominale permise pentru tichetele de vacanta sunt: 10, 20, 30, 40, 50 lei. Contravaloarea tichetelor de vacanta nu se ia in calcul la stabilirea venitului salarial. Totodata, ordonanta de urgenta prevede ca angajatorul si organizatiile sindicale sau reprezentantii salariatilor stabilesc de comun acord unitatea emitenta a tichetelor de vacanta cu care vor contracta prestarea serviciilor de acest tip. Angajatul care beneficiaza de tichete de vacanta nu mai beneficiaza de prima de vacanta in cursul anului fiscal. Sumele corespunzatoare tichetelor de vacanta acordate de catre angajator sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, respectiv sa calculul impozitului pe venit, in limita a sase salarii de baza minim brute pe tara garantate in plata pentru fiecare angajat, pe an calendaristic, iar pentru salariat sunt scutite de plata impozitului pe venituri si la impozitele sociale aferente.
Ordonanta de urgenta stipuleaza ca operatorii economici cu activitate
de turism din Romania care doresc sa accepte tichete de vacanta ca modalitate de plata pot deveni unitati afiliate acestui program daca sunt autorizati de catre Ministerul Turismului conform Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism din Romania si detin structuri de primire turistice clasificate si/sau agentii de turism licentiate. Comisionul maxim perceput de agentiile de turism nu poate depasi 10% din valoarea pachetelor de servicii. Actul normativ stabileste si actiunile care constituie contraventii, precum si pedepsele pentru acestea. Astfel, acceptarea spre comercializare a tichetelor de vacanta de catre alte persoane decat titularul tichetului de vacanta constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei; acceptarea de catre unitatile de turism de tichete de vacanta pentru achizitionarea de servicii care nu indeplinesc conditiile pachetului minim de servicii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 la 10.000 lei si retragerea certificatului de clasificare, respectiv a licentei de turism. De asemenea, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei fapta unitatii afiliate de a da rest in bani la tichetele de vacanta.
Numarul angajatilor va creste
CNS "Cartel ALFA" apreciaza ca aparitia tichetelor de vacanta in momentul actual intaresc o politica coerenta de dezvoltare. De asemenea, sindicalistii sunt de parere ca aceasta masura va sustine acele sectoare care genereaza locuri de munca si aduc contributii substantiale la bugetul de stat. "Astazi, acest sector (turismul) are o pondere de sub 2,8% in PIB, desi potentialul este mult mai mare atat in dezvoltarea economiei nationale, cat si in absorbtia fortei de munca disponibilizate din alte sectoare confruntate cu dificultati. Sistemul tichetelor de vacanta, prin incurajarea turismului intern, va permite prelungirea sezonului turistic, care acum este de doar 2,5 luni pe an, si marirea numarului de locuri de munca (in prezent doar 150.000 de persoane fiind angajate in sector)", precizeaza Bogdan Hossu, intr-un comunicat de presa.
La capitolul turism, Romania, desi are mai multe resurse, (detine 30% din resursele balneare ale Europei) se afla in urma unor state din jur cu un potential mai scazut, dar care, prin masuri fiscale avantajoase, exploateaza mai eficient acest sector (vezi Franta, care asigura 44% din PIB din servicii turistice). Pe langa efectul de resuscitare a sectorului, introducerea tichetelor de vacanta va scoate la lumina o parte semnificativa din turismul nefiscalizat, prin obligatia patronilor de a emite facturi pentru serviciile platite de clienti prin acest sistem.
Corina SCARLAT

O tonă de benzină pentru Geoană

enatorii, în special cei din conducere beneficiază de autoturisme de lux şi cote mari de benzină.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, va avea la dispoziţie o tonă de benzină pe lună pentru maşina sa, potrivit unui act normativ obţinut de Cotidianul, privind cotele de combustibil alocate pentru autoturismele parlamentarilor. Nu este singura cotă de care beneficiază Mircea Geoană. Cele două autoturisme de serviciu ale cabinetului preşedintelui Senatului au şi ele de câte 450 litri pe lună. Membrii Biroului
Permanent, secretarul general al Camerei
şi liderii grupurilor parlamentare au dreptul la 750 l, în timp
ce secretarul general adjunct al Senatului de doar 700 de litri. În ceea ce priveşte cele 15 autoturisme care deservesc grupurile parlamentare, fiecare are o cotă de 350 l.

Angajaţii Corpului de Control daţi afară ameninţă că dau Guvernul în judecată

candalul demiterii angajaţilor din cadrul Corpului de Control al Guvernului ia amploare. O parte din cei 61 de oameni trimişi acasă spun că vor da Executivul în judecată pentru că au fost concediaţi ilegal. Premierul a schimbat deja contractul viitorilor controlori guvernamentali, după ce opoziţia şi chiar partenerii de guvernare l-au acuzat că transformă Departamentul de Control în poliţie privată a premierului.


"Eu cu domnul Boc n-am avut niciun interviu să-mi spună dacă îmi acordă sau nu îmi acordă încrederea. Eu, personal, îi dau în judecată şi probabil şi mulţi colegi de-ai mei", a spus un fost angajat al Corpului de Control al Guvernului.

Secretariatul general al guvernului susţine că angajamentul de loialitate poate constitui un motiv de înlocuire a personalului.

"E prevăzut în legislaţie, nu e prima dată
când se aplică. Nu s-a luat măsura desfiinţării de prim
ministru şi reorganizării în Corpul de Control, decât după ce s-a făcut o analiză", a spus Daniela Andreescu, şef SGG.

După ce a destituit Corpul de Control aproape în întregime, premierul Emil Boc a pregătit o regulă nouă pentru viitorii angajaţi. Decizia, semnată ieri, nu mai cuprinde articolul care prevede că angajaţii Corpului de Control trebuie să acţioneze în interesul realizării prerogativelor primului ministru.

Fost şef al departamentului de control, Emanoil Neguţ, susţine că activitatea
Corpului de Control va fi paralizată, ca urmare a demiterii celor 61 din cei 68 de angajaţi. În replică, Daniela Andreescu, a precizat că posturile au fost deja scoase la concurs, iar până la ocuparea lor, sunt detaşaţi oameni din alte departamente.

Crin Antonescu şi Ludovic Orban vor candida pentru şefia PNL

Bogdan Olteanu a anunţat astăzi că liberalii Ludovic Orban şi Crin Antonescu vor candida
la şefia PNL.

Conducerea PNL s-a întrunit astăzi pentru a pune la punct detalii tehnice privind organizarea Congresului extraordinar din 20-21 martie, precum stabilirea normei de reprezentare şi delegaţiile la eveniment, dar este foarte probabil să fie discutate şi modificările la Statutul partidului.

În cadrul Delegaţiei Permanente s-aluat în discuţie şi modificările propuse până în acest moment la Statutul partidului. Printre acestea, figurează respingerea înfiinţării funcţiei de preşedinte executiv, care blochează practic ideea lansării unei candidaturi în tandem.

Crin Antonescu şi Ludovic Orban vizează amândoi posturile de preşedinte şi preşedinte executiv, variantă discutată de mai mulţi reprezentanţi ai PNL.

De asemenea, tot astăzi s-a propus reducerea numărului de vicepreşedinţi - la 5-6 de la 15, precum şi modificarea statutului organizaţiei Bucureşti.

Guvernul îşi va asuma răspunderea pe Codurile Justiţiei

derii partidelor de guvernământ şi principalii membri ai Cabinetului au stabilit, marţi seară, la Cotroceni, în discuţia cu preşedintele Traian Băsescu, ca Guvernul să trimită, săptămâna viitoare, cele patru Coduri în Parlament.

Surse care au participat la discuţiile de la Cotroceni au declarat că în urma discuţiilor de la Cotroceni s-a ajuns la o variantă intermediară între sugestia şefului statului, ca Guvernul să îşi asume răspunderea pentru adoptarea codurilor şi intenţia Guvernului ca aceste Coduri să fie dezbătute în Parlament. Potrivit surselor menţionate, Guvernul va trimite Parlamentului cele patru Coduri săptămâna viitoare, urmând ca, după o dezbatere de aproximativ două luni, să îşi asume răspunderea pentru adoptarea lor.

Întâlnirea de la Cotroceni a consemnat un consens al politicienilor şi responsabililor din Justiţie ca toate punctele din raportul tehnic al Comisiei Europene pe Justiţie să fie rezolvate, astfel ca până în mai Codurile să fie adoptate, iar dosarele
politicienilor să nu mai fie oprite în Legislativ.

Toată lumea a fost de acord că adoptarea tuturor celor patru Coduri ale justiţiei trebuie să aibă loc până la finele lunii mai, astfel ca termenul de 15 mai să reprezinte data-limită pentru dezbaterea în comisii speciale ale Parlamentului. Altminteri, au convenit participanţii la discuţii, între 15 mai şi 1 iunie Guvernul ar urma să-şi asume răspunderea dacă nu sunt adoptate codurile.

Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat le-a cerut parlamentarilor să nu scape cumva în coduri "aberaţii" care să-i avantajeze pe infractori şi care le-ar permite acestora sfidara poliţiştilor.

Preşedintele Traian Băsescu a invitat, marţi, la Cotroceni, reprezentanţii instituţiilor cu responsabilităţi în reforma justiţiei precum şi pe preşedinţii Senatului şi Camerei
Deputaţilor, pe premierul Emil Boc, pe vicepremierul Dan Nica şi pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, întâlnirea viza o analiză a măsurilor ce trebuie întreprinse astfel încât România să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Preşedinţia menţiona că articolul 148 din Constituţie prevede, la alineatul 4, că "Parlamentul, preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării".

Guvernul a stabilit calendarul de aprobare a celor patru Coduri

Guvernul a discutat, astăzi, pe tema celor patru Coduri (penal, de procedură penală, civil, de procedură civilă), stabilind ca în şedinţa de săptămâna viitoare să fie aprobate trei dintre acestea, iar peste alte două săptămâni ultimul.

"Guvernul a discutat despre cele patru Coduri şi s-a ajuns la concluzia ca săptămâna viitoare să fie trecute pe ordinea de zi a şedinţei Executivului, spre aprobare, trei dintre ele: Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă. Peste două săptămâni va fi aprobat în Guvern şi Codul civil. Pe măsură ce sunt aprobate, proiectele acestor coduri vor fi trimise imediat la Parlament pentru a fi discutate în două comisii speciale, una pentru codurile civile şi alta pentru cele penale", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse guvernamentale.

Guvernul a numit noi prefecţi în Cluj şi Bihor

lorin Stamatian a fost numit prefect al judeţului Cluj, în urma unei decizii adoptate în şedinţa de astăzi a Executivului, iar Gavrilă Ghilea, prefect al judeţului Bihor, au declarat pentru NewsIn reprezentanţi ai Executivului.

Stamatian este consilier local din partea PD-L. Stamatian va fi nevoit să demisioneze din funcţia pe care o deţine în cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca, cele două fiind incompatibile.

Noul prefect de Cluj este director al Clinicii de Obstetrică şi Ginecologie din Cluj-Napoca şi preşedinte al Asociaţiei Române de Obstetrică-Ginecologie. Noul prefect de Bihor, Gavrilă Ghilea, a fost candidatul PD-L la Senat, în Colegiul 1din judeţul Bihor.

Neintelegerile dintre Orban si Antonescu par sa ii deschida drumul lui Tariceanu catre un nou mandat de presedinte al PNL

andemul Crin Antonescu-Ludovic Orban isi revizuieste strategia de atac a functiilor de conducere din PNL, dupa ce au esuat in introducerea in statut a propunerii de creare a functiei de presedinte executiv. Surse din partid sustin insa ca in aceasta echipa au aparut fisuri, Antonescu dand semne ca ar fi dispus sa scape de tovarasia lui Orban in drumul sau spre conducerea PNL, transmite Antena 3.
Neintelgerile par a fi confirmate de anunturile de candidaturi separate la sefia partidului facute miercuri de cei doi la sedinta Delegatiei Permanente a PNL. Aceleasi surse sustin ca Orban incearca astfel sa forteze mana lui Antonescu in incercarea de a pastra tandemul cu el vicepresedinte cu atributii speciale sau secretar general al partidului si Antonescu presedinte. Conform unor surse liberale, la viitorul Congres, Antonescu va continua sa candideze la sefia PNL impotriva lui Calin Popescu Tariceanu, in timp
ce Orban s-ar multumi cu functia de vicepresedinte sau cu cea de secretar general al partidului. Pana atunci insa, Orban are de rezolvat rezervele recent manifestate de Antonescu in privinta continuarii tandemului de colaborare. El si-a depus candidatura la presedintia partidului pentru a forta mana lui Antonescu, si el candidat la sefia PNL, pentru a-l convinge pe acesta sa lucreze impreuna pentru indepartarea lui Tariceanu.
Mircea Ionescu Quintus, "asul" din maneca lui Antonescu

Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Anton Anton în funcţia de ministru al Educaţiei

reşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de revocare a lui Cristian Adomniţei din funcţia de ministru al Educaţiei şi pe cel de numire în acest post a lui Anton Anton.

Cristian Adomniţei a fost demis din funcţia de ministru al Educaţiei pentru că nu şi-a îndeplinit obligaţia de a monitoriza dezbaterile din comisiile parlamentare, pentru a evita "derapaje" precum adoptarea Legii prin care au fost majorate salariile profesorilor cu 50%, a declarat marţi Călin Popescu Tăriceanu. "O astfel de Lege, odată adoptată, creează aşteptări. Este vina sa într-o măsură apreciabilă, nu exclusivă, iar pentru astfel de greşeli este nevoie de anumite responsabilităţi stabilite foarte clar", a declarat premierul.

Oficialul a respins ipoteza lansată de ziarişti, potrivit căreia Adomniţei a fost demis pentru că a folosit un elicopter al Ministerului de Interne pentru a ajunge la propria nuntă. "O serie de lucruri acumulate în ultima vreme m-au făcut să iau această decizie", a declarat Tăriceanu.

Într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV, Anton Anton a confirmat că premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a propus să preia conducerea Ministerului Educaţiei. "Am acceptat această propunere pentru că nu mă consider un om politic din prima
linie. Sunt membru PNL, dar nu mă consider un om politic", a declarat Anton Anton.

Întrebat care vor fi primele măsuri pe care le va lua după ce va fi numit oficial în funcţia de Ministru al Educaţiei, liberalul Anton Anton a declarat că se va orienta spre modul în care s-au făcut investiţiile. "Cel mai urgent mi se pare să urmăresc cum s-au cheltuit banii din invesţiile din educaţie, pentru că asta e componenta cea mai importantă de lămurit în momentul de faţă. Cât despre salariile profesorilor, nu vreau să fac nici un comentariu momentan", a spus Anton Anton.

Anton Anton s-a născut la Timişoara şi are 58 de ani. Este inginer, vorbeşte patru limbi străine şi are patru brevete de invenţie. Membru al Partidului Naţional Liberal din 1996, Anton Anton a fost numit în 2005 secretar de stat pentru activitatea de cercetare în Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ulterior preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.

Vosganian: România se află la intersecţia unor evenimente, care, prost administrate, o pot aduce într-o situaţie de criză

The Money Channel a difuzat astăzi interviul acordat, în exclusivitate, de Varujan Vosganian, ministrul Economiei
şi Finanţelor. România se află la intersecţia unor evenimente, care, prost administrate, o pot aduce într-o situaţie de criză, este de părere Varujan Vosganian. Momentul actual presează România, din cauza crizei internaţionale, a conjuncturii legislative interne, a alegerilor electorale, a majorărilor salariale precum şi a proiectului privind legea bugetului pe anul 2009. Nivelul actual al impozitării este optim, deoarece armonizează interesele salariaţilor, patronilor şi ale statului, a declarat ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian.

În contextul actualei crize financiare
internaţionale dar şi a dificultăţilor generate de revendicările salariale, Varujan Vosganian vorbeşte despre riscurile economice al României, dar şi despre măsurile care se impun. Ediţia Specială a fost realizată de Sorin Freciu.

Chiar dacă cauzele ce au determinat criza internaţională exced România, aceasta va suporta consecinţele recesiunii, este de părere Varujan Vosganian.

"România este antrenată, dat fiind că şi-a deschis frontierele pentru mişcările de capitaluri," a precizat Varujan Vosganian

Pe plan intern impactul crizei internaţionale se manifestă în trei direcţii, mai spune ministrul Economiei şi Finanţelor. "Cea dintâi este legată de reducerea ritmului de creştere economică pentru ţările din UE, partener tradiţional în comerţul intern cu România. Al doilea efect este legat de criza de liochiditate. Al treilea efect este legat de retragerea unor fonduri de investiţii şi impactul pe care îl cunoaşteţi pe BVB," a adăugat Vosganian.

Eliminarea acestor efecte negative de pe piaţa românească, autorităţile române au hotărât reorientarea unei părţi a comerţului internaţional.

"Eu, câtă vreme voi fi ministrul economiei şi finanţelor, nu voi majora impozitele, pentru că mi se pare că nivelul la care s-a ajuns acum este unul care armonizează interesele salariaţilor, patronilor şi ale statului", a spus Vosganian, explicând că bugetul actual nu poate susţine majorările salariale solicitate de diferite categorii de bugetari.

"Să măreşti impozitul pe venit înseamnă să le dai cu o mână, să le iei cu alta.

Să măreşti impozitul pe profit înseamnă să tai din substanţa dezvoltării, să măreşti TVA-ul înseamnă să loveşti în categoriile cele mai defavorizate, care consumă mai mult decât economisesc. Oricare din aceste soluţii arată de fapt că noi vehiculăm o minciună frumos ambalată în poleială. Să putem da, trebuie să luăm din altă parte şi eu nu sunt de acord cu această formulă", a completat ministrul economiei şi finanţelor.

El a reamintit că o creştere a salarizării în domeniul public cu 50% ar înseamna, la nivelul bugetului, un efort suplimentar de 6-7 miliarde euro
pentru anul viitor.

Vosganian a adăugat că, în 2009, bugetul poate suporta o majorare a salariilor în sectorul public de aproximativ 9 - 10%, respectiv suma între creşterea economică şi inflaţia prognozate pentru anul viitor.

"Soluţia cea mai bărbătească este să te hrăneşti din ceea ce dezvolţi, fără să iei din şansa copiilor tăi de a trăi ca şi tine şi asta înseamnă că pentru anul viitor noi putem, pe ansamblul economiei, să avem o creştere (salarială, n.r.) egală cu creşterea economică, la care se poate adăuga, la valoarea nominală, şi inflaţia, deci putem avea o anvelopă salarială pe buget de 9-10%", a explicat Vosganian.

Întrebat dacă ar dori un nou mandat de ministru al economiei şi finanţelor, Vosganian a răspuns că ar vrea să îşi păstreze funcţia pentru cel puţin şase luni după alegeri, pentru a putea lua măsuri în privinţa reglementării domeniului energetic, dar şi a salariilor în domeniul public.

"Sincer să fiu, mie îmi place să fiu ministru. Timp de 16 ani, ca parlamentar, a trebuit să-i conving pe alţii. E o mare şansă să nu ai o barieră între tine şi proiectele tale", a completat el.

Mai detaliat, Vosganian este pentru o mărire diferenţiată a salariilor mici, faţă de cele mari, în domeniul public şi pentru "curăţarea sporurilor".

"O guvernare onorantă trebuie să ştie să spună şi <>. Sunt pentru o curăţare a sporurilor salariale, creşterea diferenţiată a salariilor mici faţă de cele mari şi redefinirea anumitor statute. În plus
, este nevoie de o legislaţie foarte clară în domeniul energetic", a conchis ministrul economiei şi finanţelor.

MESAJ DE LA BNR: "Români, nu scoateţi bani din bănci!"

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au remis în această după-amiază un comunicat oficial prin care răspund "mai multor zvonuri care au circulat în ultima perioadă, conform cărora, mai multe bănci din România vor da faliment în următoarea perioadă".

În comunicat se mai precizează că nu sunt motive de panică şi că BNR este pregătită să asigure lichidităţi pentru băncile aflate în pericol.

Oficiali ai BNR au spus că în ultimele 24 de ore au fost retrase dintr-o singură bancă
peste şase milioane de euro
!

ABN Amro Româna îşi schimbă denumirea în Royal Bank of Scotland din 15 octombrie

ABN Amro România a anunţat, miercuri, că îşi schimbă denumirea în Royal Bank of Scotland din 15 octombrie, decizia venind ca urmare a preluării afacerilor din România ale băncii olandeze de către grupul financiar
britanic în urmă cu un an.

ABN Amro a fost achiziţionată în octombrie 2007 de consorţiul format din Royal Bank of Scotland, Fortis şi Santander pentru aproximativ 70 miliarde euro
, iar diferitele segmente de activitate ale ABN Amro au fost împărţite între cele trei bănci.

Sarkozy: UE pregăteşte o acţiune coordonată pentru reabilitarea sistemului financiar

Guvernele şi băncile centrale ale statelor europene pregătesc o acţiune coordonată pentru reabilitarea sistemului financiar şi controlarea riscurilor din sistemul economic, a declarat, miercuri, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, anunţă Reuters. Discursul lui Sarkozy a venit la câteva minute după ce Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană şi băncile centrale din Marea Britanie, Canada, Suedia şi Elveţia au redus coordonat dobânzile de politică monetară cu 0,5%.

"Franţa şi preşedinţia Uniunii Europene lucrează la acest răspuns coordonat global şi vom avea rezultate concrete în următoarele ore", a declarat Sarkozy.

Şeful statului francez nu a dat alte detalii. Pe de altă parte, miniştrii de Finanţe ai statelor Uniunii Europene au decis luni că vor sprijini sectorul financiar
şi vor garanta depozitele bancare
.

Sarkozy crede că actuala criză a dezvăluit o serie de eşecuri la nivelul instituţiilor globale, iar Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite ar trebui să primească noi membri. Totodată, economiile
emergente ar trebui să primească locuri în grupul G8, consideră preşedintele Franţei.

"Suntem în secolul 21, dar avem instituţii internaţionale adecvate secolului 20. Este timpul să schimbăm aceste organizaţii", a concluzionat Sarkozy.

Ford, BMW şi Opel, afectate de criza financiară

riza financiara din Europa nu afecteaza doar constructorul de automobile
Opel, subisdiara a General Motors, ci si Ford si Daimler AG, care anunta reduceri de productie si concedieri.

Constructorul de automobile Opel a anuntat astfel ca isi intrerupe productia in aproape toate intreprinderile europene. In Germania, uzinele Bochum (5000 de angajati) si Eisenach (1800 de angajati) au oprit productia ca parte a planului companiei
de a reduce livrarea cu aproximativ 40.000 de automobile, pana la sfarsitul anului.

Si Ford a anuntat ca va concedia 204 de angajati cu contract de munca pe perioada determinata din cadrul fabricii din Saarlouis. Aceasta fabrica produce modelele Focus, C-Max si Cougar, avand 6.500 de angajati, conform declaratiilor purtatorului de cuvant Bernd Meyer.

Scăderi istorice pe pieţele asiatice

Indicele Bursei de la Tokyo, Nikkei pierdea aproape 10%, în această dimineaţă, într-una dintre cele mai mari deprecieri înregistrate vreodată pe piaţa japoneză. Astfel, la 05.45 GMT, indicele Nikkei 225 pierdea peste 996 de puncte ( - 9,81%). Cel mai afectat pare a fi sectorul bancar
, ce afişează o depreciere de peste 7%. Titlurile Toyota şi Nippon Steel pierd şi ele peste 9%.

Aceasta este cea mai mare scădere înregistrată în decursul unei singure şedinţe, şi o depăşeşete atât în puncte cât şi în procentaj pe pe aceea din 12 septembrie 2001, când pierderea a fost 692,11 puncte, adică 6,72%.

Şi pe piaţa din Australia scăderile se fac simţite, indicele reprezentativ al bursei depreciindu-se cu aproape 5%. Aici cele mai afectate sunt companiile din sectorul minier, care pierd peste 6%.

Băncile britanice neagă faptul că au cerut ajutor statului

Barclays şi Royal Bank of Scotland au dezminţit zvonurile conform cărora ar fi solicitat ajutorul guvernului britanic pentru depăşirea unor crize financiare
: "contrar zvonurilor din presă, Barclays nu a cerut bani guvernului şi nu are nici un motiv să o facă", a declarat directorul general al băncii, John Varley, citat de TF1.

Pe 7 octombrie, acţiunile băncii scoţiene au pierdut 39 procente din valoare, scăzând valoarea de piaţă a companiei
cu circa opt miliarde de lire sterline.

Băncile britanice sunt afectate de o informaţie propagată de BBC potrivit căreia liderii principalelor instituţii financiare din insulă ar fi cerut ajutor ministrului britanic de finanţe, Alistair Darling. Planul ar consta într-o recapitalizare cu 15 miliarde de lire pentru a reintroduce încredere în sistemul bancar
.

Alte surse vorbesc de sume ce merg până la 50 miliarde de lire, bani ce ar trebui cheltuiţi de statul britanic pentru a aduce băncile pe linia de plutire.

Tampiza:Deprecierea leului anulează ieftinirea carburanţilor

căderea cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale nu aduce şi ieftinirea carburanţilor la pompele din România.

Asta pentru că, spune preşedintele Lukoil, Constantin Tampiza, orice posibil câştig obţinut depe urma cotaţiei scăzute a barilului de petrol este anulat de deprecierea leului în raport cu dolarul
. Mai mult, Tampiza estimează o creştere a tarifelor la carburanţi ca urmare a scăderii monedei naţionale.

"Aceste micşorări au fost anulate de creşterea cotaţiei cursului valutar american. Scăderea cursului favorizează exportul, defavorizează importul şi invers", a declarat Constantin Tampiza, preşedinte Lukoil România.

În acest context, Lukoil pregăteşte noi scumpiri şi anunţă deja diminuarea proiectelor de investiţii în afara Rusiei.

"De mâine, ţinând cont
de această creştere spectaculoasă a valutei americane, cred că de mâine vom purcede la majorări ale costului la carburant", a mai adăugat Constantin Tampiza.

Cinteză: Nu vă retrageţi banii din conturi. Nicio bancă din România nu are probleme de lichiditate

Directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză a declarat miercuri că românii nu ar trebui să facă retrageri din conturile pe care le au în bănci, pe baza zvonurilor despre criza financiară, întrucât, în acest moment, nicio bancă din România nu are probleme de lichiditate, depunerile în sistemul bancar
românesc fiind sigure.

Cinteză a precizat că un astfel de comportament ar fi "o greşeală", cu atât mai mult cu cât BNR este pregătită să sprijine băncile.

"Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că nicio bancă, dar absolut niciuna, nu prezintă probleme de lichiditate. Toate se încadrează în limitele de prudenţialitate stabilite de BNR. Suntem pregătiţi să intervenim să sprijinim orice bancă
dacă ar avea probleme determinate de retrageri de fonduri pe baza zvonurilor", a spus Cinteză, care a adăugat că în cazul unor retrageri, cei care pierd mai mult sunt clienţii, cărora li se aplică dobânda la vedere.

În preajma sărbătorilor, carnea se va scumpi cu până la 40%

preajma sarbatorilor carnea se va scumpi
cu pana la 40

Căderea pe care a înregistrat-o moneda naţională se va traduce în viitorul apropriat în noi scumpiri la alimente. Deşi analiştii vorbesc de creşteri ale preţului la carne de 30-40%, producătorii sunt mai optimişti şi avansează un procent de 10%. Cu toate acestea, cifra exactă va depinde de volumul de produse
sau materii prime
importate, scrie Ziua.

Dacă necesarul de carne de porc proaspătă este acoperit de producţia internă, procesatorii se bazează în special pe importuri, în proporţie de70%.

Majorarea tarifelor la produsele din carne este determinată de scumpirile din plan intern, de evoluţia monedei naţionale în raport cu euro
şi de contextul internaţional. Mihai Vişan, director executiv Asociaţia Română a Cărnii, crede că preţurile vor fi suportabile pentru populaţie, deoarece nu se doreşte o scădere a cererii.

Veşti mai bune vin de la producătorii de ulei care apreciază că preţurile la acest produs nu vor creşte în viitorul apropriat.

Tăriceanu: Nu există o sursă pentru susţinerea creşterii salariale

entru aceste majorări ar fi nevoie de 10 miliarde de euro

România va adopta măsuri similare ţărilor europene în caz de urgenţă
România va adopta în caz de necesitate măsuri de limitare a efectelor crizei financiare de genul celor aplicate deja de unele state europene, a declarat, luni, premierul Călin Popescu Tăriceanu, la finalul întâlnirii cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
El a precizat că problemele determinate de criza financiară internaţională au reprezentat unul dintre subiectele discutate cu guvernatorul BNR.
"România, ca şi celelalte ţări europene, poate adopta măsuri în caz de necesitate. Nu are rost să discutăm acum de măsuri punctuale deoarece nu avem în acest moment o problemă", a spus Tăriceanu, amintind că sistemul bancar
nu este afectat în prezent de această criză.
Autorităţile din Germania, Irlanda şi Danemarca au anunţat că vor garanta integral depozitele constituite la bănci, Austria a decis să majoreze plafonul de garantare, iar Suedia a anunţat că va ridica acest plafon la un nivel de două ori mai mare decât cel actual.
În România, depozitele sunt garantate în limita unui plafon reprezentând echivalentul a 20.000 euro.
Alte măsuri dispuse de unele ţări europene au fost naţionalizarea parţială a unor bănci şi deschiderea unor linii de finanţare pe termen lung pentru instituţiile de credit.
În Statele Unite, planul de salvare adoptat de Camera
Reprezentanţilor şi promulgat de preşedintele american George W. Bush prevede alocarea a 700 miliarde dolari pentru susţinerea sistemului financiar
. De asemenea, statul a preluat unele bănci sau instituţii financiare, iar altele au fuzionat pentru a evita falimentul. În ceea ce priveşte majorarea salariilor pentru profesori, Tăriceanu a spus că nu există o sursă pentru susţinerea acestei creşteri, el explicând că pentru acesta ar fi nevoie de 10 miliarde de euro.
"PNL îşi asumă costurile pentru decizia de a nu majora cu 50% salariile profesorilor"
Premierul Tăriceanu a mai declarat ieri că, în unanimitate, conducerea PNL a decis să nu susţină punerea în aplicare a măririi salariilor cadrelor didactice cu 50%, indiferent de costurile politice, precizând că are variante de a împiedica această majorare. "Nu sunt dispus să patronez şi să-mi dau girul către o astfel de situaţie", a adăugat premierul.
Tăriceanu a explicat că mărirea salariilor nu ar putea fi susţinută decât dacă s-ar mări taxele şi impozitele şi a atras atenţia că acumulările din ultimii ani riscă să fie "năruite" de o revenire galopantă a inflaţiei. "Nu suntem scamatori să scoatem din pălărie iepuraşul care aduce astfel de câştiguri mirifice", a comentat el.
Premierul a menţionat că, în situaţia în care CCR nu va admite contestaţia Guvernului, există "o serie de variante în analiză"."Eu vă spun că voi depune toate eforturile pentru ca astfel de decizii să nu poată fi puse în practică, cel puţin atâta vreme cât am responsabilitatea conducerii acestui Guvern al României", a mai spus el.
Cât priveşte o eventuală demisie ca soluţie la actuala situaţie creată de cererile de măriri de salarii, Tăriceanu a precizat că "nu depune armele".
Tăriceanu a adăugat că nu se pune problema demisiei vreunui ministru şi nici a sancţionării deputaţilor liberali care au votat legea de majorare cu 50% a salariilor profesorilor, dar a admis că "există o deficienţă evidentă" şi o "lipsă de coordonare a acţiunii" între grupul parlamentar al PNL şi Guvern.
Premierul Tăriceanu a anunţat sâmbătă că Executivul va contesta la CCR Legea privind majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50% şi că i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu o scrisoare prin care îl informează că actul normativ încalcă prevederile constituţionale.
"România nu va fi afectată de criza financiară"
La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat ieri că sistemul financiar-bancar este unul stabil, că deocamdată nu se întrevăd măsuri de urgenţă. Acesta a mai spus că România nu va fi afectată de criza financiară.
"Nu avem motive de panică", a conchis Mugur Isărescu.
În ceea ce priveşte cursul euro, guvernatorul BNR a precizat că "bursele îşi fac datoria".

Chiţoiu: "Chiar cu amenzi mici, firmele tot dau şpagă"

reşedintele ANAF, Daniel Chiţoiu, vorbeşte, într-un interviu acordat Capital, despre modificarea Codului fiscal, evaziune, cesionarea creanţelor statului şi corupţia Gărzii Financiare
.

La final de mandat, după un an şi jumătate în fruntea administraţiei fiscale din România, Daniel Chiţoiu se declară nemulţumit de încasările bugetare şi anunţă că va propune modificări la Codul fiscal pentru a împiedica evaziunea. Intenţionează să oblige toate benzinăriile să obţină o autorizaţie de la Fisc şi să ţină o evidenţă informatică a stocurilor, pentru a corela situaţia acestora cu vânzările. În plus
, pentru tranzacţiile intracomunitare, vrea să înlocuiască declaraţia trimestrială de TVA cu una lunară, măsura având ca scop împuţinarea „firmelor-fantomă“, care funcţionează mai puţin de trei luni pentru a evita plata TVA.

O altă măsură pe care ANAF o va pune în aplicare în perioada imediat următoare - cesionarea creanţelor bugetare către companii
private interesate de preluarea acestora pentru a le transforma în acţiuni - va putea schimba acţionariatul multor debitori ai statului.

Măsurile drastice nu vor atinge însă şi companii cu datorii uriaşe, precum Termoelectrica, de care se leagă „sensibilităţi sociale“.

Capital: În urmă cu o lună, anunţaţi încasări bugetare peste estimări. Care sunt rezultatele colectării acum? Sunteţi mulţumit în continuare?
Daniel Chiţoiu: Nu, nu sunt mulţumit de colectare pentru că, în urma rectificării bugetare, s-au suplimentat veniturile, şi ritmul de colectare trebuie să fie mai mare decât până acum. Rezultatele la opt luni arată că ne încadrăm în programul stabilit prin legea bugetară anuală. Gradul de realizare la opt luni este de 112% la bugetul de stat şi de 101,8% la bugetul general consolidat. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 2,6% la bugetul consolidat.

Capital: Cât ar trebui să crească încasările în perioada următoare ca să atingeţi nivelul programat la rectificarea din septembrie?
D.C.: Creşterea de venituri stabilită la rectificare este de 6,5 miliarde de lei
, ceea ce înseamnă cam 1,5% din PIB.

De ce s-a prabusit BVB

arerile brokerilor si analistilor sunt unanime cu privire la cauzele prabusirii de miercuri a bursei - volatilitatile extreme pe marile piete de capital, reactii pripite de panica ale investitorilor si chiar potentiale manipulari. Trebuie tinut cont
insa si ca indicele francez a inregistrat marti cea mai mare depreciere din istorie inregistrata intr-o singura sedinta, indicele japonez a "marcat" o scadere de peste 9% in noaptea de marti spre miercuri, indicii europeni a inregistrat miercuri volatilitati extreme. Rusia si Brazilia au consemnat deja de mai multe ori suspendarea tranzactionarii. “In acest context, nu cred ca mai pare o surpriza mare suspendarea de astazi a bursei locale”, apreciaza Pompei Lupsan, director adjunct Intercapital Invest. La randul lor, reprezentantii SSIF KD Capital Management considera ca nu exista absolut nicio justificare economica in ceea ce priveste rezultatele inregistrate de emitentii listati la BVB. Recentele scaderi bursiere sunt o consecinta a reactiilor emotionale exacerbate ale investitorilor. “Tinand seama de faptul ca piata autohtona este o piata emergenta iar bursa inca nu are o maturitate consolidata prin capitalizare si lichiditate ridicate, piata de capital romaneasca este supraexpusa turbulentelor externe, reactiilor pripite de panica ale investitorilor si chiar potentialelor manipulari”, a declarat Silviu Enache, Presedinte KD Capital Management.
Cu toate acestea, conducerea BVB a decis, dupa consultarile cu societatile de brokeraj, suspendarea doar azi (miercuri) a tranzactiilor bursiere. Desi vehiculata in piata, suspendarea pe o perioada mai mare nu a fost considerata o solutie viabila, putand avea efecte adverse. “Un exemplu edificator este cel al Rusiei care a luat deja asemenea masuri, dar fara un efect direct pozitiv asupra comportamentului investitorilor. Pana la urma cel mai important aspect ramane fluxul informational disponibil pentru urmatoarea perioada. Daca vom asista la stiri pozitive, cu siguranta ca vom vedea reveniri ale principalelor cotatii”, considera Lupsan.
In ce priveste posibilele masuri, brokerii cred ca nu sunt prea multe de facut in aceasta situatie. “Din pacate nu cred ca oficialitatile au prea multe instrumente la indemana. Poate ca o comunicare mai apropiata de investor si oficialitati poate totusi crea un efect pozitiv”, puncteaza directorul adjunct de la Intercapital Invest.
De asemenea, reprezentantii KD Capital Management considera ca o reactie prompta si matura din partea oficialitatilor, a institutiilor pietei de capital, a comunitatii brokerilor si a emitentilor poate contribui la calmarea pietei prin abordarea unei strategii coerente pentru traversarea acestei perioade de criza internationala.

Cat de siguri sunt banii pe care ii avem in banci?

Criza financiara s-a extins asupra pietei europene si, pentru a stopa un eventual atac de panica asupra sistemului bancar, cinci lideri europeni au anuntat ca vor proteja integral depozitele populatiei. In Romania guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, exclude posibilitatea de a extinde garantarea pentru toate depozitele populatiei, deoarece considera ca nivelul actual este corespunzator, bancile au bani, iar sistemul bancar este ferit de criza.

In Romania banca centrala a creat, prin contributia treptata a bancilor comerciale din sistem,

Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, din care deponentii sunt despagubiti in cazul unui faliment bancar pana la limita de 20.000 de euro, plafon aliniat nivelului european. Potrivit statisticilor Fondului, 99,2% din depozitele populatiei sunt mai mici de limita de 20.000 de euro, doar 0,8% din deponenti depasind plafonul.



Practic, o extindere a garantiei la nivelul total al depozitelor populatiei s-ar face mai mult in beneficiul celor cu resurse financiare peste medie, cei pe care guvernatorul Isarescu ii indemna sa faca plasamente in titluri de stat pentru a se proteja de riscuri. La finalul lunii iunie, totalul depozitelor firmelor si populatiei (inclusiv carduri, conturi curente etc.), in bancile supravegheate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), se ridica la 234 miliarde lei, dintre care erau garantate sume in valoare de 109 miliarde lei.

Depozitele negarantate, de 125 miliarde lei, revin in general marilor companii si persoanelor din conducerea bancilor. Singura problema a sistemului bancar romanesc este leul, care s-a devalorizat puternic, atat din cauza crizei financiare, cat si din pricina presiunilor de cresteri salariale imposibil de finantat. Nici unul dintre analistii intervievati de "Romania libera" nu a dorit sa faca vreo estimare asupra nivelului la care se va opri devalorizarea leului.


Cinci lideri europeni au anuntat populatia ca statul ii va garanta integral depozitele bancare, in incercarea de a stopa un atac de panica urmat de prabusirea sistemului bancar.
In Romania guvernatorul Mugur Isarescu a lasat ieri sa se inteleaga ca nivelul actual al depozitelor garantate este "corespunzator", acopera in suficienta masura economiile
populatiei si nu este nevoie de o masura suplimentara de protectie in acest sens. "Eu cred ca economiile populatiei sunt garantate la un nivel corespunzator, el nu trebuie sa fie prea generos, ci sa se imbine cu masuri de supraveghere bancara. Eu cred ca ceea ce avem in prezent acopera in mare masura depozitele", a declarat Isarescu. Guvernatorul a spus ca mentinerea stabilitatii financiare
este mai importanta, constituind "cel mai bun sistem de garantare", si le-a recomandat celor care au depuneri care depasesc limita actuala de 20.000 euro sa cumpere titluri de stat din piata bursiera, care sunt 100% garantate.


In prezent, banii populatiei si ai firmelor sunt garantati in limita a 20.000 euro/depozit, nivel aliniat normelor europene. Sumele sunt asigurate prin Fondul de Garantare a Depozitelor, la care contribuie bancile comerciale supravegheate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
La finalul lunii iunie, totalul depozitelor firmelor si populatiei (inclusiv carduri, conturi curente etc.) in bancile supravegheate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) se ridica la 234 miliarde lei, din care garantate 109 miliarde lei. Depozitele negarantate, de 125 miliarde lei, revin, in general, marilor companii si persoanelor din conducerea bancilor comerciale.


Depozitele garantate ale populatiei au o valoare de 75,2 miliarde lei, iar in plafonul de garantare se inscriu 99,2% din numarul acestora, in suma de 40,7 miliarde lei. Astfel, doar 0,8% din numarul depozitelor populatiei sunt in afara plafonului de garantare, dar valoarea acestora este de 34,5 miliarde lei. Practic, o extindere a garantiei la nivelul totalului depozitelor populatiei s-ar face mai mult in beneficiul "bogatilor". Daca in cazul populatiei valoarea depozitelor care se inscriu in plafonul de garantare reprezinta 54,1% din total, in cazul companiilor nivelul depozitelor in plafon este de 19,3%.


Totusi, "pe ansamblul Uniunii Europene (UE), Romania are unul dintre cele ridicate niveluri ale plafonului de garantare raportat la Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor", spune Nicolae Vulpescu, director al Fondului de Garantare a Depozitelor. Potrivit acestuia, valoarea medie a depozitelor populatiei este de 1.100 euro, iar plafonul de garantare de 20.000 euro este mai mult decat rezonabil. Pentru firme, valoarea medie a unui depozit
este de 10.000 euro. Populatia economiseste prin intermediul a 17,4 milioane depozite, in vreme ce firmele isi tin banii in 889.000 de depozite.


Vulpescu spune ca depozitele populatiei si ale firmelor in bancile comerciale care functioneaza ca sucursale ale unor banci straine, nesupravegheate de BNR, sunt de doar 10,7 miliarde lei, adica 4,4% din total. Aceste depozite sunt garantate in limita plafoanelor adoptate in tarile de destinatie ale bancilor-mama.
In esenta, discutarea extinderii garantiei depozitelor nu face decat sa creeze suspiciuni, pe fondul turbulentelor internationale, considera oficiali ai bancii centrale.