Gazprom ar putea detine 80% din Moldovagaz

Gigantul rus „Gazprom” intentioneaza sa-si majoreze participatia la Societatea „Moldovagaz” de la 50% plus
o actiune la 80%, operatiune care ar putea avea loc in contul datoriilor companiei de stat din Republica Moldova catre grupul rus, noteaza Deca.md
„Nu este exclus ca actiunile dorite sa poata fi obtinute prin monopol pentru datorii. Mai precis, cresterea datoriilor Republicii Moldova catre „Gazprom” este avantajoasa pentru „Gazprom” - cu cat Moldova va avea mai putine sanse sa le achite, cu atat este mai probabil ca Gazprom sa primeasca active“, a declarat reprezentantul unei companii de consultanta, citat de potrivit unor analisti citati de publicatia „Nezavisimaia Gazeta”
Premierul moldovean, Vasile Tarlev, a invitat „Gazprom” sa participe la activitati de explorare a resurselor de gaze
din Republica Moldova, dar expertii rusi considera ca potentialele resurse de gaze se vor dovedi modeste.

Cu receptii la Moscova si ajutoare de la UE

Martea trecuta a intrat in vigoare decizia Guvernului de a aloca 61300 lei pentru cheltuielile AFERENTE la receptia data de presedintele Voronin la Moscova. Tot marti Biroul
Comisiei Europene la Chisinau a anuntat ca in perioada 2007—2010, Moldova va beneficiaza de asistenta financiara din partea acestei institutii in valoare de aproape 250 milioane de euro, ceea reprezinta cea mai mare alocatie pe cap de locuitor din Vecinatatea Est Europeana.

Benita Ferrero Waldner, Comisarul European pentru Relatii Externe si Politica de Vecinatate la Chisinau
Intre timp, toate componentele
si rezultatele vizitelor oficialilor moldoveni sunt tinute in secret, fara sa fie organizate conferinte de presa, briefinguri sau intrevederi cu mass–media independenta din Republica Moldova, oficialii europeni includ in programul vizitelor la Chisinau intrevederi obligatorii cu presa si remit nenumarate comunicate de presa.

Despre costul si rostul vizitelor la Moscova aflam in fond din Monitorul Oficial. Astfel, la 19 februarie a fost publicat in Monitorul Oficial hotararea Guvernului cu privire la alocarea, din fondul de rezerva al Guvernului, a sumei de 61300 lei, Aparatului Guvernului «pentru acoperirea cheltuielilor aferente organizarii, la 22 ianuarie 2008, a receptiei in cadrul vizitei de lucru a domnului Vladimir VORONIN, Presedintele Republicii Moldova, la Moscova, Federatia Rusa».

In perioada 31 ianuarie — 1 februarie curent, la Moscova s–au desfasurat consultarile moldo–ruse, in cadrul carora s–au discutat «chestiuni vizand intarirea masurilor de incredere intre Chisinau si Tiraspol.» Din partea moldoveneasca la consultari au participat Mark Tkaciuk si Vasili Sova. Din partea rusa au participat — Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, Iuri Zubakov, reprezentantul special pentru relatiile cu CSI, Valeri Keneaikin, ambasadorul cu misiuni speciale Valeri Nesteruskin, seful–adjunct al Departamentului pentru CSI, Nikolai Fomin. Voronin s–a mai intalnit cu Putin, cu presedintele companiei Lukoil si cu Alexii al II–lea, a primit o decoratie de la o organizatie religioasa si in final — a dat o receptie in valoare de peste 60000 lei. La reintoarcere delegatia moldoveneasca nu a organizat nici o conferinta de presa, nici un briefing in care ar raspunde la intrebarile presei cu privire la aceasta calatorie.

Ulterior Guvernul a emis cateva hotarari pentru initierea negocierilor asupra proiectului Acordului intre Moldova si Rusia privind colaborarea in utilizarii resurselor naturale
si un acord «privind cooperarea in domeniul tehnologiilor informationale si comunicatiilor». Nu au fost discutate acorduri cu privire la securitatea si drepturile muncitorilor moldoveni aflati in Rusia, desi in anul trecut Guvernul a acordat sume cuprinse intre 2000 si 16000 lei pentru repatrierea a 16 sicrie cu tineri de la noi decedati in Federatia Rusa.

La finele saptamanii trecute Chisinaul a fost vizitat de Benita Ferrero Waldner, Comisarul European pentru Relatii Externe si Politica de Vecinatate. Doamna Comisar a acordat o buna parte din timp presei, organizand un briefing pentru media impreuna cu presedintele Voronin, dar si scurte intruniri separate cu presa scrisa si cateva posturi radio si TV. De asemenea, Comisarul european s–a intalnit cu studentii si a remis presei mai multe comunicate de presa cu privire la continutul acestei vizite.

Amintim ca la inceputul acestui an expira termenul de doi ani dedicati realizarii Planului de Actiuni Moldova UE. Planul nu a fost realizat si Comisarul European a declarat in timpul unei intrevederi cu presa ca Moldova poate lua «atata timp de cat va fi nevoie» pentru realizarea Planului, si doar dupa aceasta «putem discuta asupra unor noi conventii de colaborare». Fiind solicitata cu privire la viitorul R.Moldova in UE, Benita Ferrero Waldner a spus ca viitorul nu e prestabilit si ca usa pentru noi in UE «nu este nici inchisa, dar nici deschisa», mentionand ca intr–o buna zi orice tara din zona Europei de Est si a Caucazului, cum ar fi Georgia, Armenia, Azerbaijan si chiar Belarus ar putea discuta despre accederea lor in UE.

Recent, Delegatia Comisiei Europene a remis un comunicat privind rezultatele vizitei Benitei Ferrero Waldner la Chisinau. «Sunt necesare eforturi ulterioare pentru intarirea democratiei si a situatiei drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv a libertatii presei.»

Un alt comunicat remis de aceeasi institutie spune ca «in perioada 2007—2010, Moldova va beneficia de asistenta financiara din partea Comisiei Europene in valoare de aproape 250 milioane de Euro ce reprezinta cea mai mare alocatie pe cap de locuitor din Vecinatatea Est Europeana». Ieri, premierul Vasile Tarlev a plecat la Moscova. El a sustinut acolo o conferinta de presa pentru media din Federatia Rusa.


Morti repatriati din Federatia Rusa in 2007 Guvernul R. Moldova le–a acordat ajutor post–mortem:
Parascovia Zagoreanu, or. Ungheni, si–a repatriat fiul si nora. Guvernul i–a dat 15,4 mii lei.
Valerii Poclitari din or. Falesti, si–a adus acasa fiul decedat si a primit 6,2 mii lei.
Valentina Butnaru, Hirtop, Falesti si–a repatriat sotul. Guvernul a remunerat–o cu 14,4 mii lei.
Valentin Pasat, Scumpia, Falesti si–a repatriat tatal. Guvernul i–a oferit 8,5 mii lei
Olga Savcenco din Balti si–a repatriat sotul. Guvernul a ajutat–o cu 11 mii lei.
Svetlana Cordulean din Corbu,Donduseni si–a adus acasa sotul decedat si a primit 2,5 mii lei.
Viorel Turcanu din Dusmani, Glodeni si–a repatriat mama, si a primit 6 mii lei.
Lidia Chirau din Cornesti, Ungheni si–a adus sotul, si a primit 6,5 mii lei
Galina Mitrica din Temeleuti, r–nul Floresti tot si–a adus acasa sotul si a primit 7 mii lei.
Parascovia Culeva din Ceadir–Lunga si–a repatria sotul si Guvernul i–a dat 4 mii lei.
Nila Svernei din Chisinau si–a adus acasa fiul si a primit 13,5 mii lei.
Anghelina Gurghenisvili din Chisinau, si adus sotul si a primit 15 mii lei.
Valeriu Brinza din Varatic, Riscani a primit 6,5 mii lei pentru repatrierea fiului.
Nina Banaruc din Scumpia, Falesti si–a adus acasa sotul fiind ajutata de Guvern cu 6,5 mii lei.
Eugenia Guriev din Viisoara, Edinet si adus sotul si a primit un ajutor de 6,5 mii lei.
In total 17 fii, tati, mame, sotii, care s–au dus in Rusia, manati de saracie sa castige un ban
. In total Guvernul a alocat pentru ei dupa moarte circa 130000 lei. Mai putin decat pentru doua receptii prezidentiale.

Erhard Busek: "Moldova este cu siguranta o parte componenta a familiei europene"

In perioada 20-21 februarie curent la Chisinau au avut loc lucrarile Vienna Economic Forum. Reuniunea s-a desfasurat cu genericul “Investeste in Moldova, investeste in Regiune” si a fost organizata cu concursul Ambasadei Republicii Moldova in Austria si sub patronajul prim-ministrului Republicii Moldova, Vasile Tarlev. La acest eveniment de mare anvergura au participat presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, Erhard Busek, presedinte al Forumului Economic Vienez, coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

La Forum au fost prezenti si circa 70 de investitori straini din 21 de tari si aproximativ 150 de reprezentanti ai companiilor straine care activeaza deja in Moldova. De mentionat ca la sesiunile plenare ale Forului, au fost luate in dezbatere probleme privind politica si oportunitatile investitionale in R. Moldova, rolul investitiilor in dezvoltarea infrastructurii, sectorului financiar si cel energetic, posibilitatile si perspectivele cooperarii regionale prin promovarea unor proiecte in agricultura, transport si comunicatii. Una dintre sedinte a fost dedicata dialogului intre reprezentantii companiilor locale si oamenii de afaceri straini, timp in care au fost stabilite contacte directe si duse negocieri bilaterale.

In cuvintul de salut, Erhard Busek a tinut sa sublinieze ca comunitatea de afaceri priveste cu mare interes spre R. Moldova in calitate de regiune ce are mari oportunitati de dezvoltare. Erhard Busek a mai relatat ca este impresionat de rezultatele economice pozitive pe care le-a inregistrat tara noastra in ultimii ani. Activitatea Moldovei in cadrul diferitor proiecte regionale din Europa Centrala si de Sud-Est are o mare insemnatate pentru avansarea tarii noastre pe calea integrarii europene, in special prin indeplinirea proiectelor si strategiilor politice si celor sectoriale. “Moldova este cu siguranta o parte componenta
a familiei europene si daca reusim sa solutionam toate problemele interne, inseamna ca rezolvam si problemele europene”, a subliniat
Busek.

In discursul rostit in cadrul Forumului, Vladimir Voronin s-a referit la actiunile intreprinse de autoritatile moldovenesti in vederea crearii unor conditii favorabile pentru atragerea in R. Moldova a investitiilor de mare valoare. In context
, presedintele Voronin a accentuat ca la moment nu cunoaste nici un caz ca vreun investitor strain serios sa-si fi inchis afacerea si sa se fi retras din spatiul economic al tarii noastre. Dimpotriva, majoritatea lor prind “radacini” nu numai in viata
economica a tarii, dar se patrund de problemele ei sociale, participind activ la actiuni de binefacere si de sponsorizare. “Republica Moldova este o tara frumoasa, poporul ei este foarte binevoitor. Anume din acest motiv, cu toate ca Moldova e mica, locuri pentru plasarea investitiilor ajung tuturor”, a declarat Vladimir Voronin.

Prezenta la eveniment, Zinaida Greceanii, prim-viceprim-ministru al R. Moldova, a relevat ca investitiile straine directe in tara noastra au inregistrat o performanta exceptionala si, in 2007, acestea au constituit peste 530 mln dolari. Cresterea respectiva a condus la formarea unui stoc de investitii straine directe de 1,7 mlrd dolari SUA, ceea ce reprezinta un salt de aproximativ 40 la suta comparativ cu 2006. Raportate la PIB, investitiile straine directe alcatuiesc circa 12 %. La acest capitol, in plan regional, Moldova este intrecuta doar de Bulgaria, lasind in urma asa tari ca Estonia, Letonia, Romania, Croatia si Lituania. In opinia Zinaidei Grecianii calitatea de vecin al Uniunii Europene, respectiv aflarea Moldovei la intersectia celor doua piete ale UE si CSI, a avut un efect benefic pentru economia tarii. In 2007 jumatate din comertul extern a fost cu tarile UE, iar cealalta cu CSI si alte state. Concomitent doua treimi din investitiile straine directe sint originare din tarile UE.

In cadrul unei conferite de presa Igor Dodon, ministrul Economiei si Comertului, a mentionat ca scopul Forumului Economic Vienez a fost de a demonstra care este potentialul investitional al tarii noastre si de a vedea care este rolul Moldovei in regiune. Potrivit lui Igor Dodon un interes deosebit au manifestat participantii la forum fata de sectoarele: financiar, energetic, infrastructura, agricol. In concluzie, Igor Dodon si-a exprimat speranta ca Forumul va contribui la o cunoastere mai buna a climatului investitional si va impulsiona fluxul de investitii straine in tara noastra. In acest context el a spus ca in luna aprilie curent, la Chisinau, va sosi un grup de circa 30 de oameni de afaceri din Austria, care vor propune agentilor economici proiecte concrete.

De mentionat ca Vienna Economic Forum este una dintre cele mai importante asociatii non-guvernamentale europene din care fac parte Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Romania, Serbia, Slovenia si Turcia. Obiectivul de baza al forumului consta in promovarea investitiilor in regiunea tarilor de la Marea Adriatica pina la Marea Neagra.

Şapte ani roşii plus ultimul

La 25 februarie curent, se împlinesc şapte ani de când R. Moldova a devenit roşie. La 25 februarie 2001, comuniştii au venit la guvernare pe cale democratică. În toţi aceşti ani, guvernarea a promis multe, a minţit poporul cu televizorul, s-a luat de limbă şi istorie, s-a răfuit cu oponenţii politici ş.a.m.d. Omul simplu n-a simţit „reformele” mult trâmbiţate şi pe pielea lui, iar R. Moldova s-a îndepărtat şi mai mult de lumea civilizată. JURNAL vă propune să citiţi ce promisiuni au făcut comuniştii şi ce au realizat ei de fapt în şapte ani de guvernare.


Au promis

* 400 mii de locuri noi de muncă

* Salariu mediu lunar de 300 de dolari

* Realizarea programului naţional „Satul moldovenesc”, inclusiv prin salarii bine plătite la sate

* Gazificarea fiecărei locuinţe (conectarea gratuită la reţeaua de gaze
a locuinţelor pedagogilor şi a medicilor
de la sate)

* Computerizarea şcolilor şi conectarea la Internet

* Integrarea europeană a R. Moldova prin formarea unui stat al standardelor europene, circulaţia liberă, fără vize, a cetăţenilor Moldovei în ţările Europei

* Unificarea republicii pe principiile stimei reciproce, toleranţei şi dezvoltării democratice generale

* Reintegrarea R. Moldova

* Încurajarea businessului mic şi mijlociu

* Aprovizionarea cu apă potabilă şi construcţia reţelelor de canalizare

* Locuinţe sociale pentru păturile vulnerabile

* Crearea „Oraşului Vinului”

* Băi publice în toate localităţile

* Construcţia a trei stadioane care să corespundă cerinţelor UEFA şi FIFA şi un palat al sporturilor

* Reconstrucţia capitală a parcului „Valea Morilor” din capitală

* Renovarea caselor de cultură de la sate

Ce-au făcut

*Au fost create doar 229 268 locuri noi de muncă pentru 426 372 şomeri înregistraţi din 2001 până în 2008, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru ocuparea forţei de muncă

*Salariul mediu a crescut de cinci ori din 2001 până în 2008, iar preţurile, de mai multe ori. De exemplu, un litru de lapte costa în 2001 1,8 lei, iar acum costă 8 lei, un kilogram de carne costa în 2001 zece lei, acum – cel puţin 50, 10 ouă puteau fi cumpărate în 2001 cu 5,2 lei, iar acum – cu 16 lei, energia
electrică în 2001 – 65 bani KW/h, în 2008 – 1,08 lei, o mie de metri cubi de gaze naturale
în 2001 erau 926 de lei, în 2008 – 3162 de lei.

*Satele din R. Moldova rămân tot mai pustiite. Numai în anul trecut, 10-12% din populaţia raioanelor din sudul republicii au plecat la muncă peste hotare.

*În unele localităţi, reţeaua de gaze naturale a ajuns până la şcoală sau la spital, iar conectarea la gaze costă fiecare familie de la cinci la 15 mii de lei. Medicii şi profesorii îşi plătesc conectarea la gaze.

* Nina Babei, directoarea şcolii medii din s. Medveja, r. Briceni, fostul jud. Edineţ: „În prezent, avem în şcoală doar un singur calculator
, la care evident nu reuşesc să lucreze cei 147 de elevi şi 20 de profesori, iar noi dotaţii în anul curent nu se prevăd”. În cele 1667 de instituţii preuniversitare de învăţământ din RM, sunt peste 15 mii de computere, adică aproximativ câte nouă calculatoare în fiecare şcoală. 64% din computere sunt de tipul Pentium I, procurate încă în 1997-1998

* Planul de acţiuni RM-UE trebuia să se încheie la 25 februarie curent, dar a fost prelungit, pe motiv că n-au fost îndeplinite toate obiectivele, iar cetăţenii R. Moldova au nevoie de vize pentru a merge în statele UE

* Comuniştii au divizat poporul între statalişti şi antistatalişti, români şi moldoveni etc.

* Transnistria solicită în continuare recunoaşterea independenţei

* Deţinătorii de patente riscă să rămână fără locuri de muncă

* În satul Lunga, raionul Floreşti, fostul jud. Soroca, oamenii scot din fântână apă cu petrol, iar apa din 70 la sută din fântâni este de proastă calitate

* Agenţia Naţională pentru Locuinţe de la care cumpărau apartamente cei deloc săraci a fost lichidată de Guvern la mijlocul lunii ianuarie curent

* Agenţii economici nu s-au îmbulzit că cumpere terenuri în viitorul „oraş” al „vinului”, chiar dacă au fost desfăşurate deja câteva licitaţii

* În majoritatea satelor din R. Moldova acestea lipsesc cu desăvârşire

* Este vorba de Stadionul Olimpic de lângă Circ (30.000 de locuri), unde de aproape doi ani tronează banalul monument cu mingea în flăcări şi o groapă de gunoi, Stadionul Republican (20.000 locuri), care este în ruine de câteva luni, şi Stadionul „Dinamo”. Construcţia unui palat al sportului n-a început încă.

* Astăzi, lucrările la Lacul „Valea Morilor” au fost stopate, acesta arătând că un imens teren acoperit de bălării şi râmat de buldozere şi excavatoare.

* În R. Moldova există acum circa 1200 case de cultură distruse, avariate, părăginite, comuniştii au promis că le vor renova.


N-au promis, dar au făcut

* Pe 11 august 2005, a fost demolată clădirea de pe str. Ştefan cel Mare, nr. 160, care era amplasată în faţa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Această clădire era un monument istoric şi se numea „Conacul Teodosiu”. Ea a fost construită de celebrul arhitect Alessandro Bernardazzi. Astăzi, pe locul unde se înălţa edificiul se află un gazon neîngrijit, bântuit de câini.

* Au cheltuit cel puţin 103 milioane de lei din bugetul municipal pe proiecte populiste, cum ar fi renovarea memorialului „Eternitate”, bani care ar fi ajuns pentru construcţia a 400 de kilometri de reţele de canalizare în municipiul Chişinău, sau două treimi din tot necesarul.

Încă un dosar de milioane la CEDO?

După cum evoluează cazul TVR1, acest proces poate ajunge lesne la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Juriştii pe care i-a consultat JURNAL afirmă că, având în vedere cum s-a procedat până acum, Societatea Română de Televiziune (SRTv) poate pierde procesul în instanţele naţionale (este relevantă graba cu care Curtea Supremă de Justiţie a casat încheierea Curţii de Apel care îi permitea postului TVR1 să retransmită în R. Moldova până la finalizarea procesului de judecată – n.r.). SRTv anunţase mai înainte că o să apeleze şi la CEDO dacă va fi nevoie, iar Guvernul R. Moldova riscă să fie condamnat şi să piardă cel puţin jumătate de milion de euro.


Scopul puterii de la Chişinău este ca TVR1 să nu apară pe ecrane până la alegerile din 2009, cred deputaţii de opoziţie de la Chişinău. Pe urmă, să vină măcar şi potopul! Procesul ar putea fi tărăgănat în instanţele naţionale, ca mai apoi să ajungă la CEDO. Acolo, însă, va trebui să mai treacă un timp până la o decizie finală. Iar alegerile din 2009 ar putea ţine de domeniul trecutului în acel moment.

Cum a dispărut TVR1

Reamintim că retransmiterea postului public de televiziune TVR1 din România a fost sistată în luna septembrie trecut, după ce Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi ÎS „Radiocomunicaţii” au cerut Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) să scoată frecvenţa nr. II de stat la concurs, pe motiv că partea română nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale. Cea care a pus mâna pe una dintre cele trei reţele cu acoperire naţională în R. Moldova este compania „TLFM International” care a depus dosarul pe ultima sută de metri şi fusese înregistrată cu două luni înainte de concurs (!). Presa a scris anterior că aceasta are protecţia puterii de la Chişinău şi a ajuns să pună pe post nişte clipuri muzicale vechi „ca papucii lui Lenin”. Nici vorbă de „emisiuni proprii”. SRTv consideră ilegală scoaterea frecvenţei la concurs, odată ce licenţa eliberată acesteia de către CCA este valabilă până în 2011, iar partea română anunţase că este gata să achite datoriile şi chiar să plătească în avans pentru o perioadă. Drept urmare, SRTv a atacat în judecată CCA-ul şi ministerul responsabil solicitând despăgubiri de jumătate de milion de euro.

Lista „sârguincioşilor”

Dacă vreţi, putem pune pariu că acest caz o să ajungă la CEDO şi noi, contribuabilii, vom fi nevoiţi să plătim bani grei pentru alt moft comunist. JURNAL vă propune de pe acum o listă a tuturor celor care s-au străduit ca postul public român de televiziune să dispară de pe ecranele basarabenilor, în timp ce acestea sunt burduşite cu posturi tv ruseşti. Lista rămâne deschisă, fiindcă procesul se află abia la Curtea de Apel.

Corneliu Mihalache, în calitate de preşedinte CCA, funcţie pe care o deţinea atunci, a cerut scoaterea la concurs a frecvenţei CCA la finele lunii iulie 2007.

Gheorghe Gorincioi, actualul preşedinte al CCA, Corneliu Mihalache, Valeriu Frumusachi, Carmelia Albu, Valeriu Soltan, membri CCA - cei care au votat pentru scoaterea la concurs a reţelei de stat nr. II prin care era retransmis TVR1 şi pentru acordarea aceleiaşi frecvenţe companiei „TLFM International”.

Vladimir Molojen, ministrul Dezvoltării Informaţionale, a trimis în luna mai 2007 o scrisoare către CCA prin care solicita acestuia să scoată la concurs frecvenţa TVR1, pe motiv că nu s-ar fi reuşit încheierea unui nou contract cu postul român de televiziune.

Victor Bădulescu, director ÎS „Radiocomunicaţii”, care a trimis scrisori la CCA şi a sistat emisia postului TVR1 în R. Moldova, deşi oficialii Societăţii Române de Televiziune (SRTv) anunţaseră că sunt gata să plătească datoriile. Alexandru Sasu, director general interimar al SRTv, a declarat că aştepta doar o factură din partea „Radiocomunicaţii” care nu mai venea.

Maxian Radu, reprezentant al Ministerului Dezvoltării Informaţionale în proces.

Creşterea activelor sectorului bancar în anul 2007 s-a datorat preponderent surselor persoanelor fizice, afirmă experţii

Creşterea activelor sectorului bancar înregistrată în anul trecut s-a datorat preponderent surselor persoanelor fizice, arată o analiză efectuată de Expert Grup.

În 2007 activele sistemul bancar au crescut cu 29 la sută, avansul s-a produs
în special prin majorarea cu peste 50 la sută a portofoliului de credite care a fost alimentată de sporirea cu peste 35 la sută a depozitelor. Potrivit Expert Grup, creşterea rapidă a sectorului bancar se datorează mai cu seamă cererii crescânde la produsele
bancare, în special ca urmare a majorării disponibilităţilor băneşti ale persoanelor fizice datorită remitenţelor care au dus la mărirea volumului depozitelor.

Experţii afirmă că persoanele fizice care lucrează peste hotare, prefera ca, pe lângă alocarea banilor în imobile, să depoziteze o parte din bani în bănci. Conform datelor BNM, persoanele fizice au contribuit cu o creştere de 7,51 puncte procentuale (pp) la sporirea disponibilităţilor băneşti în sectorul bancar. În paralel creşterea esenţială a depozitelor în sistemul bancar a fost acompaniată de o diminuare semnificativă a aportului din partea persoanelor juridice (în descreştere cu 8.69 pp).

Potrivit analizei, mărirea portofoliilor de depozite a fost alimentată în special de dorinţa cetăţenilor de a depozita banii şi mai puţin de oferta mai activă a băncilor. Aceasta a avut ca efect mărirea lichidităţilor sistemului bancar şi a permis băncilor să ofere mai multe credite.

Referindu-ne la creşterea volumului creditelor bancare, experţii menţionează o intensificare a comportamentului consumist al populaţiei ca promotor în mărirea creditelor. Datele BNM arată o creştere a rolului creditelor de consum (ponderea cărora a sporit cu 4,86 pp) şi a creditelor pentru imobil, construcţie şi dezvoltare (+2.18 pp).

Pe de altă parte creditele corporative şi pentru dezvoltarea infrastructurii au avut evoluţii mai slabe. Conform datelor BNM, creditele pentru agricultura au prezentat cea mai mare scădere în structura portofoliului de credite pe sistemul bancar (-4.81 pp). Una din cauze ar putea fi reacţia băncilor la seceta din anul precedent. Creditele oferite industriei şi comerţului au înregistrat o descreştere de 0,31 pp. Experţii afirmă că ca urmare a influxului excedentar de remitenţe, persoanele fizice prezintă surse generatoare de profit pentru bănci, însă pe termen lung sursa principala de venit pentru sectorul bancar ar trebuie sa fie creditele oferite sectorului real şi diversificarea portofoliului de credit pe diferite ramuri. Apreciind situaţia pe termen scurt si mediu, analiza constată o dezvoltare pozitivă a sectorului bancar. Totodată, experţii sunt mai rezervaţi în privinţa unei dezvoltări stabile a sectorului bancar pe termen lung. Expert Grup susţine că în condiţiile excedentului de lichidităţi este foarte important de a stabili o viitoare strategie, clară şi sigură, pentru dezvoltarea şi monitorizarea portofoliului de credite.

Raul Castro a fost ales în funcţia de preşedinte al Cubei

Raul Castro este noul preşedinte al Cubei. Adunarea Naţională de la Havana l-a ales aseară ca succesor al lui Fidel Castro. Acesta nu a fost prezent la dezbateri, dar a girat cu votul învestirea fratelui său.

Raul Castro, în vârstă de 76 de ani, a fost timp de aproape jumătate de secol ministru al Apărării. După numire, el a cerut Adunării permisiunea de a-l consulta pe fratele său în deciziile importante pentru viitorul ţării.

Un alt reprezentant al vechii gărzi de la Havana, Jose Ramon Machado, a fost numit prim vicepreşedinte. Locul lui Raul Castro la conducerea Ministerului Apărării a fost luat de unul dintre apropiaţii săi, generalul Julio Casas.

Fidel Castro s-a aflat în fruntea ţării timp de aproape 50 de ani. El s-a retras din viaţa publică şi politică în urmă cu aproape doi ani din cauza problemelor de sănătate şi i-a cerut fratelui său Raul să preia îndatoririle de preşedinte pe o perioadă nedeterminată.

SUA cere Turciei să nu prelungească operaţiunile în Ira

Ministrul american al apărării, Robert Gates, a cerut Turciei să scurteze cât de mult posibil campania
militară pe care a început-o în nordul Irakului împotriva rebelilor kurzi.

“Cu cât mai scurtă, cu atât mai bine” a subliniat
demnitarul american.

Robert Gates a subliniat totodată că Turcia ar trebui să încerce să ajungă la reconciliere cu minoritatea kurdă din ţară.

Armata Turciei a început joi o operaţiune militară în nordul Irakului împotriva militanţilor Partidului Muncitoresc din Kurdistan, PKK.

PKK susţine că în timpul confruntărilor cu trupele turceşti ar fi doborât un elicopter Cobra turcesc.

Anunţul a fost făcut de Ahmed Danees, responsabilul cu relaţii externe al PKK, dar afirmaţia sa nu a fost verificată şi prin surse independente.

Problemele minorităţilor

Ministrul american al apărării, Robert Gates, a spus că loviturile militare ale Turciei nu vor fi suficiente pentru a pune capăt lungii dispute cu rebelii kurzi.

Robert Gates a îndemnat Ankara să ia măsuri politice şi economice pentru a izola PKK şi a-i submina susţinerea de care se bucură.

Potrivit lui Robert Gates, experienţa Americii în Irak şi Afganistan arată că forţa militară trebuie însoţită de eforturi pentru a găsi soluţii la problemele minorităţilor.

Ministrul american al apărării a cerut de asemenea Turciei să respecte suveranitatea Irakului.

Este un mesaj pe care Robert Gates îl va transmite personal autorităţilor turceşti săptămâna viitoare când va vizita Ankara.

Raul cel mic pentru Cuba

După 49 de ani sub Fidel Castro, poporul nu aşteaptă nicio schimbare.

Cuba a întors ieri, după aproape o jumătate de secol, pagina Fidel Castro. Noua Adunare Naţională, aleasă luna trecută, a avut prima sa şedinţă, destinată să desăvârşească decizia fostului comandant suprem, în vârstă de 81 de ani, de a se retrage de la conducerea ţării, comentează AFP.

Cei 614 membri ai forului s-au reunit ieri după-amiază pentru a alege un nou preşedinte al Consiliului Statului, adică un nou şef de stat, urmând să anunţe rezultatul după încheierea sesiunii. Alegerea noului lider a venit în contextul în care 70% dintre cubanezi nu au cunoscut alt preşedinte în afară de Fidel Castro.

Ieri, pe străzile din Havana, atmosfera generală a părut una mai degrabă de indiferenţă decât de aşteptare a unei schimbări politice, a notat Reuters. „Fidel nu va renunţa niciodată la revoluţie şi putere“, a declarat Alejandro Ferras (87 de ani), fost militant care l-a însoţit pe Castro în atacul asupra garnizoanei de la Moncada, în 1953. „Va continua să lupte ca un soldat în «Bătălia Ideilor»“, a adăugat el, făcând referire la articolele lui Castro din oficiosul „Granma“.

Cubanezii rămân „fidelişti“

De altfel, Fidel a declarat, vineri, că în Cuba nu va avea loc o schimbare, aşa cum spera preşedintele SUA, George W. Bush. În plus
, fostul comandant suprem va avea în continuare o influenţă semnificativă în calitate de prim-secretar al Partidului Comunist.

„Lucrurile s-ar putea schimba, dar Fidel nu a murit, iar oamenii sunt «fidelişti», nu comunişti“, a spus Mario Santos, un brutar din Havana. Santos a explicat că în Cuba sunt şi lucruri bune, făcând referire la sistemul
social. „În Statele Unite, dacă nu munceşti, nu mănânci“, a spus acesta. Mulţi cubanezi speră totuşi că, în curând, vor putea să cumpere sau să vândă locuinţe, să călătorească în străinătate şi să aibă acces la hotelurile rezervate străinilor.

DOUĂ VARIANTE PENTRU CUBA

Raul Castro, adeptul „paşilor mici“

Raul Castro (76), fratele mai mic al lui Fidel, a fost considerat din start marele favorit pentru şefia Consiliului Statului. Raul a asigurat interimatul la conducerea ţării în ultimele 19 luni, după ce boala l-a ţintuit pe Fidel la pat. Ministru al apărării din 1959, Raul Castro se doreşte atât omul continuităţii, cât şi cel al unor schimbări „cu paşi mici“. El a avertizat că nu se va întâmpla nimic „spectaculos“, iar schimbările se vor produce încet, întrucât poporul trebuie „să construiască un consens“.

Carlos Lage, omul „tinerei generaţii“

Carlos Lage (56), „şeful operaţional“ al executivului, a fost considerat de analişti reprezentantul noii generaţii care ar putea reforma regimul. De formaţie medic
, Lage, cunoscut pentru temperamentul său flegmatic, dar şi pentru talentul său oratoric, a fost catalogat de observatori drept un candidat mai credibil decât Raul Castro. De numele lui Lage se leagă reformele economice lansate în timpul celei mai grave crize financiare (1993-1994) prin care a trecut Cuba după căderea Uniunii Sovietice.

Roman in scandalul CIA

Washington Post sustine ca un oficial roman ramas anonim ar fi recunoscut participarea Bucurestiului la programul "extradarilor extraordinare"

Scandalul privind transferul secret, de catre avioane ale CIA, al suspectilor de terorism revine. Cotidianul american Washington Post prezinta afirmatia unui oficial roman de rang inalt, care, sub acoperirea anonimatului, sustine ca a fost martor la un schimb de "pachete" suspecte, la baza americana de la Mihail Kogalniceanu, despre care crede ca erau suspecti de terorism.
Declaratiile sale, negate de oficiali de la Bucuresti, apar la doua zile dupa ce Comisia Europeana a cerut Romaniei si Poloniei sa-si clarifice presupusa implicare in transferul aerian al unor detinuti suspectati de terorism.
Martor incomod
Oficialul roman pretinde ca a fost martor atunci cand, de trei ori in 2004 si de doua ori in 2005, un avion a aterizat si s-a intalnit cu un autobuz, moment in care au fost schimbate pachete misterioase de mari dimensiuni, informeaza ziarul american. Familiar cu operatiunile de la baza, romanul sustine si ca avioanele ar fi plecat apoi catre Africa de Nord, impreuna cu incarcatura si cu doi agenti CIA. Descrierea pe care acesta a facut-o pentru Associated Press se adauga suspiciunilor privind implicarea Romaniei in programul SUA de "extradari extraordinare" ale suspectilor de terorism, noteaza Washington Post. Publicatia aminteste si momentul stanjenitor prin care a trecut Marea Britanie, joi, cand a admis ca americanii au utilizat insula Diego Garcia, din Oceanul Indian, pentru transferarea, in secret, a suspectilor de terorism. Oficialul roman sustine ca pilotii americani inregistreaza in mod constant zboruri false, sau nu le inregistreaza deloc, si se indreapta catre destinatii nedeclarate. De asemenea, spune el, avioane de transport Cargo C-130 si o alta aeronava americana vin din Irak in mod periodic intr-o zona restrictionata din apropierea pistei, pretinzand ca au probleme tehnice si raman sub paza mai mult timp, asteptand reparatii care nu au loc niciodata. Trei cladiri din zona militara a bazei sunt interzise accesului romanilor, dar sunt frecventate si controlate de americani. "Totul este aranjat si simulat sa arate ca o activitate normala. Credeti-ma ca este foarte neobisnuit", a declarat oficialul, care sustine ca are nevoie sa i se respecte anonimatul pentru a se proteja. "Daca esti la circa 50 m distanta, ai impresia ca sunt "pachete", afirma el. "Dar cred ca erau oameni (in avion) si cred ca erau bine infasurati", a mai spus oficialul roman.
Romania a respins aceste acuzatii, asigurand ca nu a gazduit niciodata centre de detentie secrete ale CIA si subliniind ca a invitat experti si jurnalisti sa viziteze siturile in cauza, aminteste AFP. Ieri, comandantul bazei aeriene Mihail Kogalniceanu, Adrian Vasile, a respins aceste acuzatii, asigurand ca nici un avion CIA nu a aterizat la aceasta baza. Si presedintele Traian Basescu a declarat, citat de Mediafax, ca nu are cunostinta despre presupusul schimb de "pachete" suspecte de la baza Mihail Kogalniceanu. Fostul consilier prezidential pentru securitate, Ioan Talpes, a declarat, de asemenea, ca nu stie despre nimic legat de asa ceva.

Hillary si-a pierdut cumpatul

Campania doamnei Clinton se axeaza acum pe mesaje negative la adresa contracandidatului democrat.

Hillary Clinton a lansat cel mai violent atac la adresa contracandidatului sau la nominalizarea democrata pentru alegerile prezidentiale, Barack Obama. „Rusine sa-ti fie, Barack Obama!“, a strigat doamna Clinton la un miting electoral din Ohio. Democrata sustine ca Obama si echipa sa au utilizat minciuni impotriva sa intr-un fluturas care prezinta politica propusa de ea in domeniul asigurarilor de sanatate
, punct central al programului sau electoral.

Mai mult, Hillary l-a acuzat pe Obama ca foloseste tactici proprii echipei actualului presedinte Bush: „Ajunge cu discursurile si cu manifestatiile de amploare, pentru ca apoi sa folosesti tactici scoase direct din manualul lui Karl Rove“ - referindu-se la fostul sef adjunct de cabinet al lui Bush, implicat in numeroase scandaluri politice.

Obama s-a grabit sa raspunda acuzatiilor, sustinind ca elementele prezentate in brosura sint adevarate si ca este uimit de schimbarea de ton a contracandidatei sale. Obama, care a cistigat in ultimele saptamini 11 alegeri primare si caucusuri, a devenit candidatul democrat cu cele mai mari sanse de a cistiga nominalizarea. De aceea, echipa lui Hillary Clinton a decis sa treaca la o campanie
electorala negativa impotriva sa, noteaza BBC. Nu mai departe de saptamina trecuta, Clinton il acuza de „xeroxarea“ discursurilor electorale. Hillary pare din ce in ce mai putin sigura pe succesul sau, realitate vizibila inclusiv in retorica sa: foloseste din ce in ce mai putin expresia „Cind voi fi presedinte“.

România, subiect disputat în Kosovo

Îndrăgit în nord de către sârbi, detestat la Priştina de către kosovarii albanezi, numele ţării noastre e rostit foarte des în noul stat

La o săptămână după ce parlamentul de la Priştina a proclamat independenţa Kosovo, sârbii din nordul provinciei nu renunţă la proteste. La Mitroviţa, tensiunile iau amploare de la o zi la alta, iar forţele internaţionale sunt în stare de alertă. La manifestaţia desfăşurată sâmbătă în oraşul divizat între sârbi şi albanezi, demonstranţii au purtat, alături de drapelul Serbiei, steagurile României, Greciei, Spaniei şi Rusiei.

„Bravo, România!", „Kosovo este Serbia", au scandat protestatarii adunaţi în apropiere de podul Austerlitz, care desparte partea sârbească de cea albaneză a oraşului Mitroviţa. Prezent la manifestaţia din cea mai mare enclavă sârbească alături de un grup de scriitori din Valea Timocului, Slavomir Gvozdenovici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România şi deputat de Timiş, a declarat, pentru „Adevărul", că steagul românesc a fost adus la Mitroviţa de studenţii sârbi care au venit de la Belgrad.

La miting au participat şi reprezentanţii unei asociaţii de studenţi din Rusia, iar prezenţa lor la Mitroviţa a fost salutată îndelung de protestatari, care au strigat minute în şir „Rusia" şi au fluturat portrete cu preşedintele Vladimir Putin.

Cei aproximativ 1.000 de manifestanţi au mers apoi până în faţa barierei de sârmă ghimpată ridicate pe podul de pe râul Ibar, păzită de trei rânduri de forţe de ordine formate din poliţişti sârbi în civil, membri ai serviciului de poliţie din Kosovo şi scutieri ai Forţei internaţionale de pace din zonă. Spre deosebire de ziua de vineri, când demonstranţii au aruncat cu pietre şi sticle incendiare în impresionantul dispozitiv de securitate desfăşurat la Mitroviţa, protestul de sâmbătă a fost paşnic, cu excepţia exploziei câtorva petarde.

În ciuda acestui calm relativ, forţele internaţionale se află în continuare în stare de alertă, iar efectivele din nordul Kosovo au fost întărite. Accesul sârbilor în Mitroviţa, cu excepţia rezidenţilor, a fost restricţionat. Forţele ONU au reţinut la graniţă mai multe autocare cu tineri sârbi, care doreau să ia parte la manifestaţiile de la Mitroviţa. Tinerii din oraş sunt însă decişi să iasă zilnic în stradă la ora 12.44, aluzie la numărul rezoluţiei ONU care stabilea statutul provinciei.

La cumpărături, printre blindate

De la declararea inde­pendenţei Kosovo, viaţa sârbilor din Mitroviţa are un alt curs. Cu toţii speră că nu vor fi abandonaţi de Belgrad şi că partea de nord a Kosovo va rămâne a Serbiei. Nerăbdarea i-a cuprins şi pe ofiţerii din serviciul de poliţie kosovar (KPS), forţa multietnică înfiinţată în partea de nord a oraşului Mitroviţa. Mulţi dintre ei spun că nu vor mai suporta multă vreme să primească ordine de la Priştina. Pe străzile pavoazate cu steagurile Serbiei şi Rusiei, agitaţia se face simţită încă de la primele ore ale dimineţii.

Coloane de maşini brăzdează oraşul claxonând, în timp ce blindatele KFOR verifică minuţios zonele aglomerate. Zarva pare să nu-i impresioneze prea mult pe comercianţii din cel mai fierbinte punct din Kosovo. Într-o piaţă improvizată în apropiere de podul păzit de trupele internaţionale, sârbii veniţi din cele mai apropiate enclave încearcă să-şi vândă marfa. Prezenţa blindatelor nu-i alungă pe clienţi, care se grăbesc să se aprovizioneze cu legume proaspete şi produse
sută la sută sârbeşti.

EULEX face cale întoarsă din Mitroviţa

Pe fondul tensiunilor din nordul Kosovo, Peter Feith, emisarul european în provincie, a confirmat că echipa sa a părăsit oraşul Mitroviţa din motive de securitate.

Feith a făcut apel la sârbi să coopereze cu misiunea UE în noul stat şi a precizat că biroul
îşi va relua activitatea în curând. Drapelul Serbiei flutură acum pe clădirea care ar fi urmat să găzduiască misiunea europeană în Mitroviţa, iar doi poliţişti sârbi păzesc sediul încuiat şi baricadat. Supravegheată de diplomatul olandez Feith, EULEX este cea mai amplă misiune "pentru construirea unei naţiuni" din istoria Uniunii Europene.

Marea Britanie a cumpărat secrete bancare despre evazionişti

Scandalul financiar care zdruncină de o săptămână lumea politică şi mediul de afaceri din Germania a creat o undă de şoc la nivel internaţional. Informatorul din Liechtenstein, care a vândut informaţii bancare serviciilor secrete din Germania (BND), şi-a oferit „serviciile” şi Marii Britanii, Statelor Unite, Franţei, Canadei şi Australiei, informează „Der Spiegel”. Identificat ca fiind Heinrich Kieber, un fost angajat al băncii, care se ocupa, la LGT din Vaduz, de introducerea arhivelor în calculator
, el ar fi vândut informaţii autorităţilor americane „care au început anchetele în vara lui 2007”, susţine publicaţia, citând surse din Liechtenstein. De altfel, Kieber „ar fi făcut o propunere şi Marii Britanii, dar a întrerupt negocierile deoarece acestea tergiversau de prea mult timp”, potrivit săptămânalului.

BOGAŢII DIN REGATUL UNIT, ÎN VIZORUL AUTORITĂŢILOR

Cu toate acestea, „The Sunday Times” susţine că discuţiile dintre Kieber şi autorităţile fiscale din Marea Britanie au fost, de fapt, fructuoase pentru ambele părţi. Pentru o sumă de130.000 de euro, informatorul în vârstă de 50 de ani a vândut un DVD Londrei cu datele a o sută de oameni bogaţi din Regat. Vestea că autorităţile fiscale au reuşit să obţină datele despre averile lor le dă fiori mai multor afacerişti din Marea Britanie – ei riscă să plătească amenzi de două ori mai mari decât suma pe care nu au declarat-o autorităţilor fiscale şi, în cazul în care înşelăciunea este dovedită, şi şapte ani de închisoare.

INFORMATORUL, LA RÂNDUL SĂU UN EVAZIONIST

Povestea DVD-urilor, cu datele financiare servite pe tavă autorităţilor europene şi americane, este demnă de filmele cu James Bond. Informatorul Kieber, care a lucrat 42 de ani la banca din Liechtenstein (deţinută de familia regală din micul stat), ar fi ameninţat acum câţiva ani că va da publicităţii informaţii bancare, dacă nu i se va oferi o nouă identitate pentru a nu fi pus sub acuzare pentru un proces separat în care era suspectat de fraudă. Cum banca nu a dat curs cererii lui, Kieber a fost condamnat în 2004 pentru fraudă, dar a fost eliberat după ce a restituit informaţiile bancare. Totuşi, el ar fi păstrat o parte din date, dar este foarte posibil ca serviciile secrete germane să fi cumpărat informaţii în marea lor majoritate „expirate”, susţine „The Sunday Times”.

Autorităţile de la Berlin însă nu recunosc că ar fi cumpărat DVD-ul de la un fost fraudator, ci de la o femeie. Mass-media din Germania relevă însă că Heinrich Kieber a contactat serviciile secrete sub o identitate falsă, pretinzând a fi o femeie în primul mail trimis în ianuarie 2006. În acest mesaj, el îşi motivează actul afirmând că „nu mai poate suporta” aranjamentele şi fraudele, susţine cotidianul „Sueddeutsche Zeitung”. Mai mult, el s-a întâlnit cu serviciile secrete în mai 2006, la Strasbourg, prilej cu care le-a cerut şi protecţia. Germanii nu l-au inclus în programul de protecţie a martorilor, dar i-au oferit în schimb două paşapoarte cu nume false. (M.T.)

Un cutremur de 7,2 pe scara Richter s-a produs în Indonezia

Cutremur cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter s-a produs
în insula indoneziană Sumatra. Agenţia de geofizică din Jakarta a anunţat că a fost emisă o alertă de tsunami.

Activitatea seismică în zona insulei Sumatra s-a intensificat în ultima perioadă: ieri un cutremur de 6,6 pe scara Richter s-a produs în aceeaşi zonă, iar miercurea trecută a avut loc un alt seism cu magnitudinea de 7,6.

În 2004, un cutremur cu magnitudinea de peste 7 pe scara Richter s-a produs în zona insulei Sumatra. Acesta a provocat un tsumani devastator care a inundat costele Indoneziei, Thailandei şi Indiei şi s-a soldat cu peste 230.000 de morţi.

Sarkozy l-a expediat pe un batran cu formula "Dispari, idiotule!"

Presedintele francez Nicolas Sarkozy a facut o noua gafa care l-a adus in atentia presei. Dezinvoltul Sarko s-a angajat intr-un schimb de replici cu unul dintre vizitatorii Salonului de agricultura de la Paris. Episodul a fost înregistrat si difuzat pe site-ul Le Parisien.fr, relateaza AFP. Ieri-dimineata, înregistrarea video
de doar 45 de secunde a fost vizionata de aproape 100.000 de ori. Înregistrarea îl prezinta pe seful statului în mijlocul unei multimi prezente la salonul anual dedicat agriculturii franceze strângând mâinile mai multor vizitatori când unul dintre ei, în vârsta si purtând ochelari, i-a zis sefului statului: “Nu, nu ma atingeti”. “Atunci, dispari”, i-a replicat presedintele. “Ma mânjesti”, i-a raspuns batranul lui Sarkozy. “Atunci dispari, idiotule”, l-a jignit presedintele. Sarkozy a refuzat ieri sa faca orice comentariu în privinta acestui incident. În luna noiembrie, o alta altercatie a generat numeroase reactii pe internet: protagonistii au fost presedintele francez si un pescar din Bretagne, Julien Guillamet, în vârsta de 21 de ani, care i-a adresat invective lui Sarkozy. Pescarii francezi protestau fata de scumpirea gazului. Sarkozy i-a cerut sa coboare de unde se afla si sa îi dea explicatii. “Daca vin, o sa îti sparg capul”, a replicat tânarul, sarind peste o bariera, înainte de a fi oprit de serviciile de securitate. Guillamet a fost invitat apoi sa faca parte dintr-o delegatie de pescari primita în ianuarie la Elysée.

Fratele lui Bin Laden ridică "Podul secolului"

Costul lucrărilor necesare pentru „a lega" Asia de Africa, peste Marea Roşie, ajunge la 70 miliarde de dolari

O companie deţinută de Tarek bin Laden, fratele vitreg al lui Osama bin Laden, are în plan construirea unuia dintre cele mai lungi poduri din lume. Acesta, care se estimează că va măsura 28,5 kilometri lungime, va traversa Strâmtoarea Mandab, legând Yemenul de Djibouti. Tarek bin Laden Construction negociază cu guvernele celor două ţări în vederea realizării acestui proiect.

„Podul secolului", după cum este numit, va lega Yemenul şi Djibouti, peste Marea Roşie, printr-o autostradă cu şase benzi şi o cale ferată. La ambele capete ale podului va fi construit câte un oraş nou. În afara faptului că înfăptuirea proiectului costă în jur de 70 miliarde de dolari, criticii acestuia sunt alarmaţi că podul urmează să fie construit într-o zonă cu înaltă activitate seismică. Tarek bin Laden a făcut lobby pe lângă politicienii din Djibouti şi Yemen pentru a accepta propunerea sa. Podul urmează să traverseze Strâmtoarea Mandab, care este cea mai îngustă strâmtoare din lume dintre două ţări. Propriu-zis, acesta urmează să unească Djibouti cu Insula Perim a Yemenului.

Pentru a lega lumea arabă de Africa

Yemeniţii sunt convinşi că proiectul va fi construit cu fonduri provenite din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite pentru a lega lumea arabă de Africa, potrivit BBC.

Conducerea PC Prahova a fost dizolvată, iar Florin Anghel a fost exclus din partid

Florin Anghel, liderul Filialei Prahova a PC
, a fost exclus din partid. Decizia a fost luată de Biroul
Executiv al formaţiunii politice. Conservatorii au hotărât şi dizolvarea conducerii filialei Prahova.

Printr-un comunicat de presă, conservatorii susţin că decizia a fost luată în urma declaraţiilor făcute de Florin Anghel la adresa partidului. În plus
, Anghel ar fi blocat procesul de pregătire a Partidului Conservator pentru alegerile locale din acest an.

Florin Anghel a pierdut cursa pentru preşedinţia partidului la congresul din 27 ianuarie în faţa Danielei Popa, la diferenţă de 13 voturi. El a contestat la acea vreme rezultatul pe motiv că a fost încălcat statutul partidului. Conducerea PC i-a oferit atunci posibilitatea să conducă departamentul de pregătire a alegerilor.

Geoana i-a cerut prietenia lui Nastase

Dupa ce a fost invins la Consiliul National de tandemul Iliescu-Nastase, Mircea Geoana cauta acum sa le intre in gratii.

Desi a facut tot ce-a putut ca sa impiedice revenirea lui Adrian Nastase in conducerea partidului, liderul PSD Mircea Geoana mimeaza acum entuziasmul. Si, in incercarea de a face pace cu acesta, isi pune cenusa-n cap. „A fost o competitie de putere interna dupa 2005 (in PSD - n.red.). Si eu am gresit, si Adrian a gresit, am incercat sa ne cream niste culoare individuale in cadrul partidului si ne-am irosit resursele in lupte sterile si fara finalitate“, a marturisit Geoana, la finalul unei sedinte restrinse a conducerii PSD care a avut loc simbata, la sediul central din Kiseleff.

Liderul social democratilor a recunoscut in aceeasi zi, la Realitatea TV, ca a purtat o discutie in cadrul intilnirii cu Nastase, Iliescu, Hrebenciuc, Corlatean, Ponta, Nita si Banicioiu pe tema duelului sau cu fostul premier. „Am avut si cu el (Adrian Nastase - n.r.), si cu ceilalti colegi o discutie azi-dimineata: bai fratilor, pina la urma ce avem de impartit, are cineva de cistigat daca partidul pierde sau avem cu totii de cistigat daca partidul cistiga“, a spus Geoana.

De altfel, si Nastase remarcase la finalul sedintei tonul „amical“ al discutiilor legate de strategia politica a partidului, de pregatirea alegerilor si de revigorarea departamentelor PSD. Fostul premier a vorbit de „spiritul de echipa“, care ar trebui sa conteze in partid dupa revenirea sa. Adrian Nastase nu a fost singurul lider PSD fata de care Geoana si-a indulcit simbata tonul. Pe lista a figurat si Ion Iliescu, cel cu care in cadrul Consiliului National de vineri schimbase replici taioase.

In cadrul aceleiasi interventii la Realitatea TV, seful PSD l-a caracterizat pe Iliescu drept „un animal politic pursinge“, laudind perioada comunista in care s-a format fostul presedinte al Romaniei. „Pe vremea aialalta se selectau oamenii din cadre serioase, nu cum se face acuma, la intimplare“, a mai afirmat liderul PSD zimbind, intrebat despre energia
lui Iliescu.

Va aduce voturi sau "va speria vânatul"?

Efectele revenirii lui Adrian Năstase în conducerea PSD se vor vedea la alegerile locale. Scrutinul va arăta dacă partidul câştigă sau pierde electorat prin această mişcare.

Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, a fost citat la DNA pentru o discuţie cu procurorii. Este vorba despre prima discuţie după revenirea sa în fruntea PSD.

„Da, este adevărat, am fost citat la DNA. Nu ştiu dacă are legătură cu alegerea mea ca preşedinte al Consiliului Naţional“, ne-a declarat Năstase. Iniţial, înfăţişarea trebuia să aibă loc azi. După discuţiile dintre avocaţii lui Năstase şi procurorii DNA, a rămas ca vizita să fie reprogramată pentru mijlocul săptămânii.

Tot miercuri este programată şedinţa Biroului
Permanent al PSD în noua formulă cu Năstase. Citarea este anterioară votului de la Consiliul Naţional, neavând legătură cu revenirea acestuia. Dar ar putea arăta cum îşi vor împărţi timpul unii dintre liderii PSD căutând ca între întâlnirile cu alegătorii să insereze şi explicaţiile pentru procurori. Tocmai datorită problemelor de dosar, liderii PSD, şi cei care au fost „pentru“, şi cei care au fost „împotriva“ lui Năstase, aşteaptă acum efectele acestei mutări.

Viitorul e neclar

Consecinţele revenirii lui Adrian Năstase în fruntea PSD se vor vedea abia la alegerile locale. Teoretic, dacă rezultatele PSD vor fi peste 24%, scorul obţinut la europarlamentare, înseamnă că venirea lui Năstase a fost un plus
. Dacă vor fi sub 24%, înseamnă că PSD a făcut o mutare păguboasă. Dacă scorul social-democraţilor va fi tot de 24%, atunci toată agitaţia a fost inutilă. În realitate, lucrurile vor fi mai complicate şi va conta doar abilitatea de a-şi asuma meritele sau de a pasa răspunderea pe ceilalţi.

În PSD, părerile privind consecinţele benefice sau nefaste ale revenirii lui Năstase sunt împărţite. Cei care s-au împotrivit cred că „PSD va avea de suferit“ deoarece „Băsescu nu va sta degeaba“ şi, în consecinţă, „partidul va scădea datorită acestor vulnerabilităţi“. Cei care-l susţin pe Năstase spun că „după trei ani în care nu s-a dovedit nimic, acuzele, chiar şi venind din partea lui Traian Băsescu, nu vor mai avea putere“ deoarece „lumea s-a lămurit că e vorba doar de o tele-justiţie“.

PNL rămâne singura variantă a PSD

Dacă la vârful partidului revenirea lui Năstase nu simplifică raporturile de putere dintre lideri, în relaţia cu celelalte formaţiuni politice lucrurile se clarifică. Integrarea lui Năstase va avea o consecinţă aproape sigură: orice dialog cu PD-L se va închide.

Cum preşedintele CN al PSD este adversarul neîmpăcat al lui Traian Băsescu, este de aşteptat ca Năstase, avându-l ca aliat pe Iliescu, să întărească relaţia dintre PSD şi PNL. Totodată, având în vedere „prietenia“ Năstase-Voiculescu, PSD va strânge legăturile cu partidul lui „Felix“. În această poziţionare, şansa PSD de a reveni la guvernare este doar într-o combinaţie cu PNL, UDMR şi PC
dacă va mai intra în parlament.

OPINII

Politologii au păreri împărţite despre efectele revenirii lui Năstase

Politologul Dan Pavel consideră că, deocamdată, nu se poate face o apreciere a impactului pe care revenirea lui Năstase îl va avea asupra scorului electoral. „Nu se poate aprecia clar care va fi impactul. Poate să scadă sau poate să crească. Cred că PSD încearcă să schimbe strategia după ce a văzut că prin fluturarea stindardului reformist partidul a scăzut. Cei care revin la conducere sunt cei care au făcut PSD. PSD este Iliescu şi Năstase“ susţine Dan Pavel.

Mai tranşant se arată politologul Bogdan Teodorescu, care apreciază că PSD îşi va îmbunătăţi scorul electoral. „Bănuiesc că vom asista la o creştere, deoarece Adrian Năstase se va adresa electoratului tradiţional al PSD, electorat pe care partidul l-a cam pierdut în ultima vreme. Refacerea vechii gărzi, chiar dacă nu este bine receptată de o anumită parte a electoratului, ar putea fi privită cu simpatie de electoratul tradiţional al PSD“, consideră Teodorescu.

Acesta consideră că performanţ a PSD nu ţine doar de simpla revenire a lui Năstase, ci şi de alţi factori. „Va conta ce va face sau ce nu va face Adrian Năstase. Vor conta prezenţa sa publică şi rolul său în deciziile partidului“ consideră Teodorescu.

Băsescu îi trimite pe radicalii secui în Kîrgîzstan

Şeful statului s-a întâlnit la Covasna cu liderii autonomiştilor secui. El a respins categoric autonomia Ţinutului Secuiesc catalogând intenţiile Consiliului Naţional Secuiesc drept „incitări"

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat dur noua încercare a Consiliului Naţional Secuiesc de a obţine autonomia Ţinutului Secuiesc: o încercare de încingere a spiritelor. El a criticat intenţia CNS de a cere un raportor european pentru evaluarea voinţei de autonomie a secuilor. Radicalii maghiari ameninţă cu noi acţiuni CEDO şi speră că vocea episcopului europarlamentar Laszlo Tokes le va reprezenta mult mai bine interesele la Bruxelles.

Încurajaţi de precedentul independenţei Kosovo, delegaţii CNS au adoptat, sâmbătă, un memorandum prin care cer Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) numirea unui raportor pentru evaluarea stării generale şi a voinţei de autonomie a comunităţii maghiare din Ţinutul Secuiesc. „Solicităm un raportor din partea lor, care să vină să vadă ce este aici şi să întocmească un raport în legătură cu autonomia Ţinutului Secuiesc", a declarat vicepreşedintele CNS, Ferenc Csaba.

În memorandum, conducerea Consiliului Naţional Secuiesc face referiri şi la rezultatele referendumului neoficial pe tema autonomiei considerat "valabil" şi o demonstraţie clară a voinţei comunităţii pentru înfiinţarea, prin lege, a Ţinutului Secuiesc ca o entitate administrativ-teritorială autonomă. Mai mult, prin vocea noului preşedinte, Izsak Balazs, CNS a lansat un nou apel către autorităţile locale şi judeţene din secuime pentru iniţierea şi organizarea oficială a referendumurilor pentru autonomie.

Băsescu: Se cred prin Kîrgîzstan

„Se pare că aceşti domni încă se află prin Kîrgîzstan. Cu certitudine aceşti domni, care au făcut apel la numirea unui raportor, n-au aflat că România a intrat în Uniune îndeplinind standardele politice, ceea ce înseamnă şi standardele pentru minorităţi. Nu cred că va fi vreo instituţie europeană care să ia în seamă o astfel de cerere", a reacţionat, ieri, Traian Băsescu, după întâlnirea avută cu reprezentanţii autorităţilor locale. În cadrul întrevederii, liderul interimar al noului Partid Civic al Maghiarilor şi edil al Odorheiului Secuiesc, Szasz Jeno, a avut grijă să-i înmâneze şefului statului memorandumul CNS.

Orban şi Vosganian, supăraţi pe Păcuraru pentru că introduce impozite de capul lui

Ludovic Orban, ministrul Transporturilor şi vicepreşedinte al PNL, şi Varujan Vosganian, ministrul Finanţelor, s-au delimitat de acţiunea recentă a ministrului Muncii. Reacţiile acestora au survenit la doar câteva zile după ce Păcuraru a revenit asupra ordinului, la presiunea mass-media, a sindicatelor şi a mediului de afaceri.

Păcuraru a fost „covârşit de hârtii”

„A fost o greşeală semnarea acelui ordin. O astfel de decizie nu poate să o ia un ministru. Domnul Păcuraru trebuia să se consulte cu ministrul Finanţelor, cu cel Justiţiei. De aceea a şi revenit în mai puţin de 24 ore”, a precizat Ludovic Orban, după ce ordinul Ministerului Muncii s-a dovedit nepopular. Totodată, Orban i-a acordat lui Paul Păcuraru circumstanţe atenuante, invocând faptul că acesta a fost „covârşit de hârtii” în momentul în care a semnat decizia de impozitare.

Varujan Vosganian, ministrul Finanţelor, s-a arătat şi el surprins de decizia de mărire a fiscalităţii pe motivul lipsei de bani pentru plata pensiilor, susţinând că există suficiente resurse bugetare pentru majorarea acestora, fără a fi nevoie de majorarea taxelor şi a impozitelor.

Vosganian şi-a contrazis astfel colegul de cabinet, care şi-a argumentat decizia prin necesitatea de a atrage mai mulţi bani la bugetul asigurărilor sociale. „În estimarea noastră, aceste venituri nu au fost luate în calcul. Deci, pentru noi, această abordare a Ministerului Muncii nu a făcut parte din strategia noastră. Ministerul Muncii a avut probabil raţiunile sale”, a declarat Varujan Vosganian.

Medicii se plâng de noul impozit

Presiuni asupra ministrului Muncii fac atât sindicatele, cât şi organizaţiile profesionale. Colegiul Medicilor din România (CMR) a solicitat la sfârşitul săptămânii trecute eliminarea impozitării veniturilor rezultate prin „plata cu ora”, a gărzilor şi a indemnizaţiilor clinice. „Prestarea orelor de gardă este definită ca muncă pentru asigurarea continuităţii serviciului şi este impusă de reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătăţii Publice, neconstituind o decizie individuală a medicului
. Consiliul Naţional al CMR va solicita eliminarea acestei aberaţii juridice de impozitare pe care, în cel mai bun caz, o poate considera o neînţelegere a specificului muncii din domeniul sanitar”, se arată în scrisoarea trimisă de CMR către Ministerele Muncii şi Finanţelor, citată de Mediafax.

În materie de măsuri fiscale, Guvernul mai are probleme şi cu taxa auto pentru care pregăteşte deja o a treia variantă. Cele două variante anterioare au fost motivate de Varujan Vosganian prin „ameninţarea” cu retragerea din România a investitorilor străini precum Ford şi Renault, dacă legea nu este aprobată în varianta adoptată de Guvern.

Potrivit lui Varujan Vosganian, noua variantă va egaliza sumele plătite pentru maşinile din aceeaşi categorie, indiferent de gradul lor de uzură. Taxa auto pentru înmatricularea maşinilor second-hand va pleca de la 900 de euro. (L.H.)

Doi pentru Mitropolia Moldovei

PS Ioan Selejan, episcopul Covasnei si Harghitei, a obtinut cele mai multe voturi pentru functia de Mitropolit, fiind urmat de PS Casian Craciun, episcopul Dunarii de Jos, in cadrul adunarii eparhiale a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, intrunita sambata, la Iasi, conform Mediafax.

Ierarhul care va ocupa functia de mitropolit al Moldovei si Bucovinei va fi desemnat de catre Sfantul Sinod, in sedinta ce va avea loc la Bucuresti, intre 5 si 7 martie. Pentru alegerea Mitropolitului, Sinodul Mitropolitan stabileste, prin consultare deschisa, urmata de vot secret consultativ, o lista de doi candidati dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri. Potrivit Statutului BOR, alegerea Mitropolitului se face prin vot secret de catre Sfantul Sinod, dupa consultarea clerului si mirenilor din organismele bisericesti, in cel mult 60 de zile de la vacantare. Scaunul
de Mitropolit al Moldovei si Bucovinei a ramas vacant dupa ce, in 12 septembrie 2007, IPS Daniel a fost validat in functia de Patriarh al BOR.

Aurelia Visinescu:

Creatoarea primului produs oenologic de autor din Romania explica miscarile recente de pe piata.

Cu Feteasca Neagra Reserve si Feteasca Neagra Special Reserve de la Halewood, filosofia vinului romanesc a intrat intr-o noua varsta. Primul vin „de autor“, desi nu chiar prima eticheta semnata, a aratat ca se poate face vin bun, in cantitati rezonabile, la preturi prietenoase. Pe rafturile magazinelor, acea Feteasca nu mai e chiar asa cum o stim. Insa creatoarea sa, oenologul Aurelia Visinescu, se prezinta cu o linie proprie. Despre domnia-sa, dar si despre cum se vede lumea vinurilor cand porti povara investitiei, cum incepe povestea vinului bun si care e imaginea celui romanesc, presat in tara de importuri si prea putin cunoscut afara, in randurile de mai jos.


Cum se prezinta Fontana di Vini la un an de la infiintarea oficiala?
Adica de la prima recolta, dupa patru ani de investitii si munca serioasa… Pot spune ca suntem multumiti de evolutia companiei: am reusit sa terminam prima parte a investitiei, cu fonduri europene destinate construirii cramei, am început investitiile în vie, am vinificat prima recolta în toamna anului 2006 - o mare parte din aceasta aflându-se deja în sticla si chiar pe rafturi - si ne pregatim cu forte proaspete pentru accesarea noilor fonduri de investitii.

Care a fost secretul din spatele celei mai bune productii de Feteasca Neagra din România?
Cred ca succesul s-a datorat, în primul rând, impunerii unui standard de calitate diferit de ceea ce oferea piata la acea vreme, precum si stilului
de vinificatie si maturare (a fost printre primele vinuri românesti maturate în baricuri) pe care eu le-am adoptat.

Ce se întâmpla cu vinul atunci când se produc volume mari? Care sunt procesele care conduc la scaderea calitatii atunci cand se urmaresc cantitatile?
As aborda problema din doua puncte de vedere: primul ar fi legat de ceea ce se întâmpla în vie. Este clar ca, daca de pe un butuc se recolteaza unul sau doua kilograme
de struguri, calitatea vinului obtinut este foarte diferita. O productie ridicata presupune struguri cu un continut scazut în zaharuri, substanta uscata, antociani, rezultand un vin subtire, cu concentratie alcoolica scazuta, arome slabe si putin colorat. Cu cât productia este mai scazuta, cu atât calitatea vinului creste, pentru ca strugurii acumuleaza o „esenta“ care este diluata, in cazul cand se produc cantitati foarte mari.
Al doilea element al contradictiei dintre calitate si cantitate ar fi cel al dimensiunii cramei de vinificatie. Este greu sa obtii „vârfuri“ atunci când trebuie sa produci 10 milioane de sticle pe an, pentru ca nu exista asemenea utilaje si nici timpul necesar crearii unor astfel de vinuri.

Cum se vede piata româneasca din perspectiva unui producator, dupa anii petrecuti ca oenolog?
Perspectiva era si atunci aceea a unui producator, iar oenologia este profesia îmbratisata dintotdeauna. Astazi as putea spune ca vad lucrurile din pozitia investitorului, a omului care crede în fortele proprii si care doreste sa-si puna propria amprenta în industria viticola româneasca.

Care sunt sansele vinurilor românesti pe piata interna, sub presiunea importurilor masive de vinuri sub 10 euro, si pe piata externa, în conditiile în care România si-a stricat deja imaginea cu „vinurile de benzinarie“?
Ca prima impresie, si probabil ca efect pe termen scurt, vinurile care au invadat piata noastra, fie ca sunt provenite din tarile de traditie sau din „Lumea Noua“, par sa câstige rapid o pozitie favorabila. In totalitatea ei, piata este bulversata de abundenta de produse
sosite din afara si care au încarcat rafturile magazinelor noastre, dar viitorul nu foarte îndepartat va limpezi situatia. Indiferent ce origine vor avea aceste produse, daca nu vor incorpora o calitate corecta în raport cu palierul de pret ales, aceste vinuri se vor autoexclude. Revenind la vinul românesc si la sansa acestuia, cu siguranta ca are întâietate: nicaieri în lume, mai ales în tarile care au o puternica industrie viti-vinicola, vinurile de import nu au ponderi covârsitoare si nici pe departe nu pot „dicta“ pe piata, eventual pot doar dezvolta o concurenta la nivelul raportului calitate-pret, fapt care este indiscutabil în favoarea consumatorului. Vinurile produse de noi sunt pregatite sa se „lupte“ cu indiferent ce vin dispus pe segmentul vizat, putând face fata oricarei concurente. Cât despre „vinurile de benzinarie“ - nu stiu cine a inventat termenul si a si tras concluzia ca aceste vinuri au stricat imaginea Romaniei, dar cred ca este o afirmatie gresita. Vinurile „de benzinarie“ nu sunt vinuri proaste in primul rand pentru ca afara nu prea sunt asemenea vinuri… Dar, daca vorbim despre istoria vinului romanesc, despre faptul ca am fost furnizori ai caselor regale europene, atunci pot spune ca da, acest statut poate fi redobandit in timp. Cu perseverenta, cu soiuri nationale care sa impresioneze, cu foarte multa munca, dar mai ales cu multi producatori mici, dar de calitate, care sa actioneze impreuna, nu separat.

SIF 1 şi 2 şi-au ales prost momentul

Mărirea deţinerii pragului ar fi fost binevenită acum un an
Străinii nu sunt interesaţi de acordarea de gratuite
Cvorumul legal are şanse mici să se întrunească
Două dintre societăţile de investiţii financiare, SIF Banat-Crişana şi SIF Moldova, au propus zilele trecute acţionarilor majorarea capitalului social prin acordarea de acţiuni gratuite. În plus
, SIF2 supune la votul acţionarilor, într-o Adunare Extraordinară convocată pe 23 aprilie, majorarea pragului de deţinere a titlurilor la 2% sau peste acest nivel.
Ideea măririi pragului este binevenită, spun brokerii, deşi momentul nu este foarte bun, având în vedere situaţia actuală a Bursei româneşti. Mihai Chişu crede că impactul va fi resimţit pe termen mediu şi lung, dar în acelaşi timp ar putea fi un stimulent pentru investitorii investiţionali străini.
"Este o idee foarte bună pentru că s-a văzut că până acum piaţa a reacţionat, investitorii mari, care aveau deţineri importante, şi-au manifestat interesul. Dar nu ne aflăm într-o perioadă în care străinii cumpără acţiuni la BVB, ci din contră, conform ultimelor raportări, majoritatea vând. Mai întâi trebuie să apară interesul investitorilor instituţionali străini şi apoi majorarea pragului de deţinere va avea un impact. Pe termen mediu şi lung, această decizie ar putea fi un stimulent bun, dar pe termen scurt eu vreau să văd întoarcerea străinilor în piaţa de capital românească. Acum un an, această decizie ar fi fost binevenită, ar fi avut un impact foarte mare. Totuşi, există şi posibilitatea ca nerezidenţii să privească această veste ca pe un stimulent", ne-a declarat Mihai Chişu, broker la IFB Finwest.
Acesta crede că impactul va fi resimţit de micii investitorii români tot prin prisma întoarcerii străinilor în piaţă, pentru că nu sunt mulţi care să aibă suficienţi bani să cumpere atât de multe titluri la SIF-uri. "În ce priveşte investitorii români, nu sunt mulţi care au bani să cumpere atât de multe acţiuni la SIF. Eventual vor specula pe această idee. În acelaşi timp, dacă străinii se vor întoarce, şi ei vor avea de câştigat prin întoarcerea tendinţei pieţei", ne-a mai spus brokerul de la IFB Finwest.
Problema întrunirii cvorumului legal ar putea amâna decizia
Una din vechile probleme ale aprobării anumitor decizii în adunările acţionarilor este că aceştia sunt foarte mulţi şi dispersaţi. Investitorii străini, în special, ce sunt acţionari la SIF-uri nu sunt interesaţi să vină la întruniri, mai ales că acordarea acţiunilor gratuite nu îi atrage foarte mult. În acelaşi timp, decizia privind mărirea pragului ar putea să prezinte un interes major.
"Problema întrunirii cvorumului este mai veche, dar s-ar putea ca de data aceasta să fie interesaţi mai mulţi acţionari de mărirea pragului. Din punct de vedere al lichidităţii actuale, acţiunile gratuite nu reprezintă prea mare interes, dividendele fiind mai importante. De fapt, a cam trecut perioada când acordarea de acţiuni gratuite era foarte interesantă şi atractivă", ne-a mai explicat Chişu.
"Nu cred că această decizie se va aproba acum, poate anul viitor. Cea mai mare problemă este cea a dispersării acţionarilor. Străinii nu sunt interesaţi să vină ca să voteze. Dacă votul electronic va fi funcţional, probabil că lucrurile se vor schimba. Dar istoria a demonstrat că acţionarii nu au răspuns la aceste cereri. Dar dacă unul dintre SIF-uri va reuşi să adune mai mult de jumătate din acţionarii săi, probabil că se vor deschide nişte porţi şi vor reuşi şi celelalte", ne-a explicat un broker.
Şi SIF1 este interesată de mărirea pragului
SIF Banat-Crişana a anunţat că vrea să crească pragul maxim de deţinere de acţiuni la 2%, atunci când legislaţia va permite acest lucru, informează Mediafax. Pragul privind participaţia maximă la SIF-uri a fost majorat în 2006, de la 0,1% la 1%, printr-un amendament adoptat de Parlament la actul normativ care reglementează plafonul de deţinere.
La jumătatea lunii decembrie a anului 2006, fostul ministru al Finanţelor Ionuţ Popescu a depus la Parlament o iniţiativă legislativă privind creşterea pragului de la 1% la 5%, dar aceasta a fost respinsă anul trecut.
Acţionarii SIF Moldova vor discuta, în aceeaşi şedinţă, şi modificarea actului constitutiv al societăţii, una dintre schimbări vizând flexibilizarea condiţiilor de cvorum. Astfel, voturile prin corespondenţă vor putea fi trimise atât prin poştă şi curierat, cât şi prin mijloace electronice. Societatea este condusă de un Consiliu de Administraţie format din 7 membri, aleşi sau numiţi de Adunarea Generală pe o perioadă de 4 ani cu posibilitatea de a fi realeşi, conform actului constitutiv. Documentul stabileşte că SIF Moldova se va autoadministra în continuare, în sistem
unitar, iar durata societăţii este nelimitată.
În aceeaşi şedinţă, acţionarii SIF2 vor alege între majorarea capitalului social, operaţiune prin care ar primi câte o acţiune gratuită pentru fiecare acţiune deţinută, şi distribuirea de dividende. În cazul în care acţionarii vor opta pentru distribuirea de dividende, aceştia ar putea primi un dividend brut de 0,05 lei pe acţiune, valoarea totală a sumelor alocate ridicându-se la 25,95 milioane de lei.
Pe ordinea de zi a Adunării Generale se mai află aprobarea situaţiilor financiare pentru anul trecut şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pentru acest an, desfiinţarea reprezentanţelor SIF Moldova din Bacău, Vaslui şi Botoşani.

Autoritatea Veterinara pune "etichete" speciale pe produsele din carne

Toate produsele
de origine animala, respectiv carne, oua, lapte si peste, vor fi vandute numai daca au o marca speciala de identificare a producatorului. Fermierii pot sa stea linistiti pentru ca masura nu se aplica si in cazul gospodariilor individuale.

Masurile sunt prevazute intr-un proiect promovat de Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Astfel, vor exista zece stampile de diferite forme care vor fi utilizate in functie de tipul unitatii de procesare si de tipul de carne. Autoritatea Sanitar-Veterinara propune ca aceste stampile ovale, rotunde, hexagonale si pentagonale sa fie folosite in perioada pentru monitorizarea si eradicarea pestei porcine. Ulterior, vor fi folosite doar doua tipuri de marci. Presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara Romalimenta, Sorin Minea, ne-a declarat ca acest proiect este bine venit pentru sectorul de abatorizare si industria alimentara. “Acest tip de marcare exista deja in tarile din Uniunea Europeana. In plus
, se va putea sti cu exactitate de unde provine carnea, afectand astfel mai ales abatoarele unde se taie ilegal. Toate aceste vin in sprijinul industriei alimentare
si sectorului de abatorizare”, a mai spus Minea. Singura problema este cea legata de faptul ca actul normativ obliga aplicarea acestor stampile si in cazul porcilor sacrificati in gospodarii. “Se permite astfel taierea porcilor de catre fermieri in propriile gospodarii, cu toate ca in tarile din UE acest lucru se poate face doar in abatoare. Fermierii vor fi nevoiti sa foloseasca marcile speciale de sanatate”, a completat reprezentantul Romalimenta. Mai exact, proiectul prevede ca pentru carnea obtinuta de la porcii din fermele mari, vaccinati cu marker, dar si din gospodariile unde se foloseste vaccinul viu atenuat conventional, se va folosi o stampila hexagonala. De asemenea, carnea provenita de la animalele sacrificate de necesitate va avea o marca speciala de sanatate
.

Marci speciale pentru melci si picioare de broasca
Carnea de oaie, vita, porc, pasare, peste, dar si ouale, laptele si produsele derivate, vor putea fi vandute numai daca detin certificate de sanatate public-veterinar, dar si marca de sanatate sau identificare. Certificatul va fi eliberat de catre medicul
veterinar, in timp ce procesatorii vor avea obligatia de a confectiona aceste marci. Vestea buna este ca fermieri nu vor fi obligati sa isi marcheze produsele care sunt obtinute in gospodarii pentru consumul propriu. De asemenea, stampilele nu vor fi obligatorii pentru produsele granulate, lichide, transportate vrac, atat timp cat documentele de insotire a marfii contin toate informatiile referitoare la marfuri. Parctic, stampilele vor fi valabile pentru produsele din lapte, oua, chiar si miere. Mai mult, nu vor avea marci de identificare produsele din peste, pulpele de broasca, melcii, dar si carnea de vanat de crescatorie. In cazul pachetelor de carne tocata, carne transata sau cu organe de animale, marca va fi pusa pe o eticheta astfel incat sa fie distrusa in momentul deschiderii. Carnea confiscata de autoritati va avea o marca triunghiulara. Stampila va avea inte 3,5 cm si 6,5 cm, fiind aplicata pe carcasa. Masurile prevazute de Autoritatea Veterinara vor fi puse in aplicare de directiile judetene, controlul urmand sa fie facut de ANSVSA.

Romania nu-si sacrifica stabilitatea financiara

Asigurarea stabilitatii preturilor, principalul obiectiv al bancii centrale, in conditiile sacrificarii stabilitatii financiare si a practicarii unui dezechilibru extern excesiv reprezinta o situatie de neacceptat, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

"Este de neacceptat sa asiguram stabilitatea preturilor, obiectivul cel mai important al unei banci centrale, sacrificand stabilitatea financiara sau dand frau liber unui dezechilibru extern excesiv. Intre o dezinflatie rapida, dar nesustenabila, si o stabilitate macroeconomica si financiara consistente, intelept este sa optam pentru cea de-a doua varianta. Pe aceasta cale vom ajunge negresit si la stabilitatea preturilor", a afirmat Isarescu in cadrul unui discurs tinut la Barcelona, se arata intr-un comunicat de presa al BNR. Discursul a fost rostit in cadrul unei ceremonii dedicate guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, ceremonie prezidata de presedintele Academiei Regale de Stiinte Economice si Financiare a Spaniei, Academicianul Dr. Jaime Gil Aluja. Mugur Isarescu, membru al Academiei din toamna anului 2007, a fost invitat in cadrul ceremoniei sa rosteasca discursul de receptie. Oficialul BNR a prezentat tema "Probleme ale politicii monetare intr-o tara emergenta. Cazul Romaniei".

Riscul dobânzii fixe pe termen scurt

După ce dobânda devine variabilă, ratele cresc, iar clienţii băncilor devin mai îndatoraţi.

Dragoş, 32 de ani, a făcut în iulie 2006 un credit ipotecar în valoare de 44.250 de euro. Creditul luat de el avea dobândă fixă de 6,9% în primul an de rambursare. Astfel, în primele 12 luni, ratele au fost de circa 343 de euro. Prima rată achitată la credit a echivalat cu 1.224 de lei. Începând cu al doilea an, dobânda a sărit la 8,9%.

A stat la acest nivel o lună, pentru ca apoi să ajungă la 9,5%. Consecinţa: rata a ajuns la aproape 410 euro. În această lună, Dragoş a scos din buzunar 1.500 de lei pentru a-şi plăti rata la bancă. Suma este cu 276 de lei mai mare decât cea pe care a schimbat-o în euro pentru a-şi achita prima rată la creditul pentru casă. Aceasta în condi- ţiile în care leul a fost cu 10 bani mai slab decât în vara lui 2006.

O poate achita deoarece între timp i-au crescut şi veniturile. În cazul în care cursul de schimb ajunge din nou la 3,8 lei pentru un euro, rata lui Dragoş creşte la 1.560 de lei. În situaţii similare se găsesc şi alţi clienţi ai băncilor, care au luat credite cu dobândă fixă în primele luni de rambursare. Valoarea dobânzilor fixe, ca şi majorările ulterioare diferă însă de la o bancă la alta.

Rolul dobânzilor „de vitrină“

Băncile au început, în urmă cu câţiva ani, să ofere credite cu dobândă fixă pe o anumită perioadă de timp, după ce Banca Naţională a României a luat măsuri administrative pentru a limita creşterea creditării. Gradele de îndatorare, impuse de banca centrală în trecut şi care mai sunt practicate şi în prezent de băncile care nu au obţinut avizul pe normele proprii de creditare, limitau sumele maxime pe care le puteau împrumuta clienţii băncilor.

Mişcarea băncilor de a reduce costul creditelor în primul an de rambursare nu făcea altceva decât să le permită clienţilor să împrumute sume mai mari. Astfel, aceştia reuşeau să ia creditul de care aveau nevoie pentru a-şi cumpăra o casă, de exemplu. Reversul medaliei: după ce se termina perioada în care dobânda era fixă, ratele creşteau, iar aceştia deveneau mai îndatoraţi. Dobânzile fixe pentru o perioadă scurtă de timp sunt prezente în ofertele celor mai multe bănci, la creditele în lei şi în valută.

OFERTE

Există şi dobândă fixă pe doi ani

În prezent, băncile oferă împrumuturi ipotecare cu dobânzi fixe pe perioade între trei luni şi doi ani. Dobânzi fixe timp de doi ani apar, de exemplu, în ofertele Alpha Bank şi BCR. Millennium Bank oferă ipotecare cu dobândă fixă timp de trei luni.

Bancpost dă credite pentru locuinţe cu dobânzi fixe timp de şase luni. În portofoliul instituţiilor de credit sunt prezente şi împrumuturile cu dobândă variabilă. Acestea sunt mai puţin atractive pentru clienţi, deoarece dobânzile variabile sunt mai mari decât cele fixe.

Romania a importat mincare de 3 miliarde de euro in 2007

Dupa 11 luni in Uniunea Europeana, importurile de produse
agroalimentare au crescut cu aproape 40%.

Pentru cele 200 de categorii de produse agroalimentare importate, Romania a cheltuit in primul an de dupa aderare peste trei miliarde euro. Astfel, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, in primele 11 luni ale anului 2007 (datele pentru tot anul nu sint inca disponibile), in tara noastra au intrat produse alimentare
in valoare de 2,9 miliarde de euro. Cea mai mare parte a alimentelor au provenit din tarile membre ale Uniunii Europene, comertul intracomunitar fiind in valoare de 2,1 miliarde de euro. „Nu este o suma foarte mare daca avem in vedere ca industria alimentara romaneasca se bazeaza in masura de peste 50% pe materia prima provenita mai ales din Comunitatea Europeana. La aceasta se mai adauga si importurile de alimente asa-zis gata de vinzare“, a spus presedintele Asociatiei Romane a Carnii, Sorin Minea.

Romania a reusit totusi sa si exporte produse alimentare, chiar daca valoarea produselor
vindute peste granita este de trei ori mai mica decit cea a marfurilor importate. Astfel, exporturile pe primele 11 luni ale lui 2007 s-au situat la un miliard euro, din care spre tarile membre UE s-au dus produse in valoare de 713 milioane de euro. In comparatie cu anul anterior aderarii tarii noastre la UE, exporturile au fost la valori asemanatoare (764 de milioane de euro), dar importurile au crescut in 2007, dupa aderare, cu 800 de milioane de euro. Reprezentantii producatorilor agricoli spun ca fata de 2006 apar cresteri semnificative la importuri nu doar pentru ca s-a adus mult mai multa marfa in tara, ci si pentru ca eliminindu-se taxarea pentru schimburile comerciale intracomunitare s-a produs „o albire a comertului“, cifrele de acum fiind cele reale.

Evolutia schimburilor comerciale cu alimente
Romania a importat mai ales produse de baza, de la cereale pina la carne, fructe si legume. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, au intrat in tara peste 560.000 de tone de griu si tot atitea de porumb, in valoare totala de peste 200 de milioane de euro, dar si 150.000 de tone de malt pentru care s-au platit 50 de milioane de euro. Si importurile de carne sint importante, numai valoarea carnii de porc cumparate din strainatate fiind de 300 de milioane de euro, iar cea a carnii de pasare ajunge la 150 de milioane de euro.

„Cel putin la carnea de porc, industria de procesare depinde de importurile din Uniune pentru cel putin 70% din materia prima pentru ca in Romania nu mai exista sectorul de crestere a porcilor. In privinta carnii de pasare, se importa mai ales curcan, intrucit la noi in tara nu se mai cresc. Si importurile de carne de vita si de oaie sint importante, ca sa nu mai vorbim de peste. Nici industriile producatoare de ulei si zahar nu au scapat de dependenta de materie prima din strainatate“, a spus Minea.

Romania importa si cantitati importante de apa, ajungind in tara peste 120.000 de tone, in valoare de 60 de milioane de euro. Probabil majoritatea fructelor de pe piata romaneasca sint aduse din strainatate, importindu-se anul trecut in jur de 430.000 de tone, in valoare de peste 200 de milioane de euro, cele mai multe fiind banane si citrice.

„In Romania exista un deficit cronic de productie agricola, desi in ultimii ani subventiile acordate producatorilor au fost uriase“, a mai spus presedintele ARC.

Vosganian: Nivelul mediu al despăgubirilor C.E.C. va fi de 5.500-6.000 de euro de persoană

Conducerea C.E.C. a prezentat luni modul în care vor fi despăgubiţi cei care au depus bani pentru maşină înainte de '89. Potrivit minstrului de finanţe, Varjuran Vosganian, anul acesta peste 37.000 de oameni vor primi despăgubiri de la C.E.C. în valoare de peste 700 milioane de lei noi. Valoarea medie a despăgubirilor va fi de aproximativ 200 de milioane de lei vechi, raportată la valoarea euro ajungând la 5.500-6.000 de euro de personă. Despăgubirile vor fi făcute însă în funcţie de categoria de deponenţi, de suma pe care au depus-o şi de perioada în care a fost făcută depunerea -

Persoanele care au depus bani la CEC până în anul 1992 pentru achiziţia de autoturisme Dacia îşi vor primi banii într-o singură tranşă, începând cu 21 decembrie 2008, au anunţat reprezentanţii băncii. Modificarea va fi aprobată săptămâna viitoare.

"CEC a stabilit 70 de sucursale unde se pot prezenta clienţii, începând cu 3 martie, pentru eliberarea scrisorilor de confirmare", a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele C.E.C., Radu Graţian Gheţea.

Proiectul de lege privind despăgubirea celor care au depus bani la C.E.C. pentru Dacii a fost iniţiat de Partidul Conservator.

Statul va despăgubi toţi deponenţii care au constituit depozite la CEC pentru achiziţionarea de autoturisme, indiferent de tipul acestora. În toamna anului trecut, Guvernul a extins şi data limită luată în calcul pentru constituirea depozitelor.

Potrivit memorandumului aprobat atunci de Executiv, se vor acorda despăgubiri pentru depozitele constituite până la 15 februarie 1992 şi nu până în noiembrie 1990, aşa cum era prevăzut iniţial.

Despăgubirile nu vor veni însă imediat. Acestea vor fi asigurate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin emisiuni de titluri de stat. Suma totală pe care ministerul o are la dispoziţie este de aproape 760 de milioane de lei.

Acesta va fi transmisă către Casa de Economii şi Consemnaţiuni, care devine astfel creditor al statului. În momentul în care emisiunea de titluri ajunge la scadenţă, adică până la sfârşitul lunii decembrie 2008, CEC va livra în conturile depunătorilor sumele cuvenite fiecărei persoane.

Legea privind despăgubirea celor care au depus bani la CEC pentru cumpărarea de autoturisme Dacia, iniţiată de partidul conservator, a fost adoptată de Camera Deputaţilor, pe 8 mai, anul trecut şi a avut un singur vot împotrivă.

Nastase, patru clase

Corupt, arogant, insistent si sa aiba probleme cu DNA-ul. Asa a raspuns PSD la intrebarea „ce viitor politic preferati?“. Duhul matusii Tamara s-a revarsat vineri din urna si a profetit apocalipsa prostanacilor tineri pentru ca Jurasicul de miine pregateste specii evoluate. Atentie, sosesc dinozaurii cu blog!

Adrian Nastase, 2008. Mai intii, problema banilor. Din 2001, de cind spaga si comisionul devenisera membri cu puteri depline in Guvernul Romaniei, Guinness Book incearca sa afle citi bani a facut, totusi, Nastase. De undeva de la intersectia invidiei cu tradarea si cu legenda, zerourile s-au tot rostogolit si suma a crescut, in 2004, pina la un miliard. Care va sa zica o mie de milioane de euro, exprimate in cimpii, dealuri, munti, paduri, fabrici, cladiri, luciu de apa, foste IAS-uri, bijuterii, tablouri, termopane si cash, la care putem aduna sau scadea noua sute de milioane fara sa iesim din marja de eroare a pedepsei maxime. Principiul de dispersie al acestor bucurii materiale a stat, la intern, pe rivna cuplului Petrache si Bittner, care a luat asupra lui pacatele titularului, iar la extern, pe ospitalitatea neutra a casutelor postale, un paradis la moda unde nici Adam si nici Eva nu platesc impozit, daramite Adrian-tatal.

Se povesteste ca, atunci cind venea vorba de contabilitatea personala, atit de tare ii placea premierului sa puna mina cind pe un pasiv, cind pe un activ, incit ii iesisera vorbe.

Dar zilele albe au trecut si au venit cele portocalii, cind totul a devenit negru. Au explodat termopanele si Adi s-a panicat. Logofetii Petrache si Bittner i-au aruncat un „care belete, boierule?“, iar conturile externe au primit pinda procurorilor elvetieni. Cel mai bogat personaj din baladele guvernarii s-a trezit nevoit sa justifice un amarit de duplex luxos pe strada Zambaccian, un biet viloi impozant pe Christian Tell si niste umilitoare sute de mii depuse de Dana la ghiseu, direct din poseta.

M-am intrebat atunci, in 2004, ce l-a retinut pe om in tara, cind el pierduse alegerile, cistigase miliardul, iar lumea larga gemea de plaje, teatre, opere, savane, pirtii de schi, delte, cascade, terenuri de golf, catedrale, pinacoteci si circiumi de lux in care sa tot stai, sa-ti degusti averea si sa te curarisesti pentru revenirea din 2008? Cred ca raspunsul e simplu, ca o iluminare arhimedica: lipsa banilor, adica a sumelor integrale, cele pentru care Romania a fost condusa patru ani asa cum a fost. Si uite cum saracul om bogat a fost nevoit sa ramina la Festivalul Jenei Publice, hartuit de presa si colegii de partid, sa inghita zilnic broaste crude la Penibil Show, sa-si puna nas si obraji plinsi, de clown, si sa miaune, din buzulitele rotunjite, „sint nevinovat, domnule procuror“.

Azi, resurectia s-a produs
: Nastase a inviat. Spaima partidului de necunoscut s-a calmat cu o optiune familiara. Noua stea polara lumineaza la fel ca vechea: bani, disciplina, doctrina fosilizata, cirdasie profitabila, limba de lemn. Mai ales ca, in acest moment, PSD are sanse copioase sa fie la guvernare in decembrie. Va fi greu de evitat reluarea ciclului de inavutire, iar bilbiiala generatiei Geoana nu-i deloc sanatoasa
pentru asaltul de final. La Consiliul National de vineri, nevazuta mina si Mane, tekel, fares s-au aratat iar. Reptilienii, calauzele si gangsterii partidului s-au numarat, cintarit, impartit. Binomul natural
Bombonel-Bunicuta si-a trait renasterea istorica. De acum lantul creste de la sine: Iliescu - benchmark, Hrebenciuc - director creativ, Mitrea - marketing
si incasari, Cozminca - sofer. Intre ei, straluceste bloggerul Nastase, aflat cu patru clase peste toti: politica, financiara, culturala si, cu voia dumneavoastra, ultima pe lista, penala.

Înapoi în viitor, cu Năstase şi Băsescu

"Ce blestem o fi pe poporul ăsta să ajungă, până la urmă, în acelaşi loc din care a plecat".

Ce blestem o fi pe poporul ăsta să ajungă, până la urmă, în acelaşi loc din care a plecat. Revenirea lui Adrian Năstase în conducerea PSD - doar un interval de timp îl desparte de şefia partidului şi de candidatura pentru preşedinţia României - ne readuce la momentul 2004, la celebra confruntare dintre cei doi foşti comunişti Băsescu şi Năstase, unul reconvertit de la stânga la creştin-democraţie, celălalt fidel încă stângii.

Lupta împotriva corupţiei şi decomunizarea, cele două procese asumate public de Traian Băsescu, sunt în reflux, orice pas înainte este reversibil. Tergiversarea dosarelor penale ale demnitarilor - printre care se află şi acela al lui Adrian Năstase - şi decizia ireparabilă a Curţii Constituţionale în privinţa CNSAS inversează sensul istoriei. Am intrat în NATO şi UE pentru a ne scufunda, din nou, în naţionalism.

După Ceauşescu, ne-am întors la Ion Iliescu, după Emil Constantinescu, tot la Ion Iliescu, după Traian Băsescu riscăm să revenim la Adrian Năstase. Sau să ne oprim la Traian Băsescu.

Amândoi au crescut din aceeaşi tulpină, chiar dacă s-au dezvoltat diferit. Amândoi se oferă românilor drept containere pentru frustrările lor. Iar de la linguşirea alegătorilor practicată de Traian Băsescu la aroganţa lui Adrian Năstase este doar un pas.

Apariţia lui Adrian Năstase va anihila orice ofertă politică concurentă, acesta având capacitatea de a polariza opţiunile antiprezidenţiale. Liderul PSD şi-a văzut moartea politică cu ochii şi va lupta din răsputeri pentru recunoaştere. Deja văzut. Va fi o înfruntare între anti-Băsescu şi anti- Năstase şi vom alege răul cel mai mic.

României nu i se dă şansa schimbării, incarnată în SUA de Barack Obama. Ceva nou nu înseamnă, în cazul nostru, neofilie, ci schimbare. Promisiunea schimbării, repetată de fiecare partid pe rând în toate campaniile electorale, nu e decât rotaţie între ei. Marele cinism: făgăduiala a fost împlinită.

Ceasul
merge ca racul, înapoi la negocierile pentru formarea guvernului dintre PSD, PNL, UDMR şi PC
. Partidul pro-prezidenţial este în contratimp: când tocmai întinde, prin modificarea statutului, mâna spre PSD-ul lui Mircea Geoană, fostul adversar Adrian Năstase îl loveşte peste degete. PNL poate să respire, va rezista cel puţin până la alegeri: tandemul Iliescu-Năstase are nevoie de timp pentru bătălia decisivă în partid. Noul PSD merge spre victorie, nu spre compromis.

Prizonierii vor fi însă liberalii, a căror supravieţuire acum şi în viitor depinde, din păcate, de PSD şi nu de forţe interne. PD-L îl are încă pe Traian Băsescu, care va încerca, probabil ca în 2004, dar cu mult mai puţine şanse de izbândă, să izoleze PSD. Mai trebuie luată în calcul şi variabila Viorel Hrebenciuc, deocamdată prietenul lui Mircea Geoană şi adversarul lui Adrian Năstase, amicul interesat al unor lideri liberali şi democrat-liberali. Zarurile nu sunt aruncate, dar se află tot în mâna lui Hrebenciuc.

Ciclicitatea, reînvestirea cu putere a aceloraşi personaje mult exersate în funcţii publice înainte şi după 1990, împiedică evoluţia politicii româneşti spre politica adevărată şi a societăţii spre modernitatea europeană. Viaţa noastră nu a devenit încă autonomă de factorul politic, iar iniţiativei private nu-i este încă indiferent cine conduce.

PSD să-i numere ouăle!

Fostul premier revine în forţă în PSD. Cu ce efect, vom afla la alegeri.

Într-o ţară cu scaun
la cap, întoarcerea lui Adrian Năstase pe podiumul PSD era de neconceput. O democraţie sănătoasă din fire l-ar fi trimis pe fostul şef social-democrat la plimbare până la sentinţa finală. Abia după trecerea prin purgatoriul justiţiei şi anularea acuzaţiilor de corupţie, Năstase s-ar fi putut întoarce cu pretenţii de lider. Aşa ar fi arătat normalitatea dacă nu vorbeam de România. Însă la noi acasă, unde operează democraţia de pamplezir, reîncărcarea fostului premier pe poziţia de şef al Consiliului Naţional are firescul ei, neaoş şi trist. Iată de ce:

1 - Reîntoarcerea lui Adrian Năstase în fruntea PSD este până la urmă o afacere de partid, nicidecum o chestiune de interes naţional. Dacă aşa crede „activul de bază" că e mai bine pentru partid, atunci să fie sănătos! N-are de ce să ne frământe pe noi, plebea fără carnet de membru tritrandafiriu, că PSD merge pe mâna fostului său preşedinte. Să-şi bată capul cu asta poporul pesedist, de la Bucureştiul lui Marean socialul pân’ la portarul de la ultimul sediu comunal. Partidul politic este o treabă privată, nicidecum una supranaţională.

2 - Ranforsarea celui botezat odinioară Adrian-premierul minune este şi opera justiţiei. Da, da, nu e nicio exagerare! De trei ani, de când tot freacă podeaua la DNA pentru afacerea „Zambaccian", Năstase a fost transformat de procurori din „omul rău" în victimă. Tot bâlciul cu termopanele - proba fatală a unui dosar menit să-l dovedească pe acuzat după modelul „Al Capone" - a aruncat în derizoriu un caz-emblemă pentru haotica luptă anticorupţie. Prin şubrezenia dosarului şi telenovelizarea cazului, DNA i-a făcut de fapt un mare serviciu stăpânului din Zambaccian.

3 - Nu în ultimul rând, întoarcerea la vârful PSD a celui care ne invită să-i numărăm ouăle de la Cornu este firească prin chiar meritul împricinatului. Pentru că de orice poate fi acuzat Năstase, numai de lipsă de tenacitate nu. Să fii ani de zile în vizorul camerelor
tv bine reglate pe telejustiţie, să nu clachezi psihic într-un astfel de maraton mediatic deprimant pentru imaginea ta, ba chiar să mai ai benzină pentru lupta pe bloguri cu antipatizanţii, asta da rezistenţă la stres politic!

Dar să nu-i plângem de milă. Ştia prea bine ce îl aşteaptă atunci când s-a crezut mai Zeus decât Traian Băsescu. Când a ales să intoxice aerul public vreme de patru ani, printr-o guvernare arogantă şi maestră a şpăgii camuflate. Nu ştim dacă, în cei peste doi ani de când a fost aruncat peste balcon de PSD şi trimis de procurori în gura legii, Năstase a plătit de-ajuns pentru perioada 2000-2004. O să găsim însă răspunsul în scorul de la viitoarele alegeri. Atunci când o să-i numărăm voturile, nu ouăle, PSD-ului, vom şti care este adevărata cotă a lui Adrian Năstase.

Cât timp sunt ministru...

...deficitul bugetar nu va depăşi 3% din PIB. Aşa a declarat pentru CNBC - Europe Tonight ministrul Economiei şi Finanţelor, domnul Varujan Vosganian. Are dreptate omu'... dar din alte motive decât crede domnia sa.
În primul rând, eu nu sunt convins că deficitul bugetar pentru anul 2007 nu a depăşit 3% din PIB. Numiţi-mă sceptic sau cârcotaş, dar atât timp cât nu am execuţia bugetară pentru anul 2007 (cât s-a încasat şi cât s-a cheltuit), am această reţinere. De ce?
Îmi aduc aminte că, în data de 7 ianuarie 2008, fostul ministru de Finanţe, Mihai Tănăsescu, avertiza în emisiunea pe care o realizez pentru The Money Channel - The Money Show, asupra faptului că deficitul bugetar al României ar fi putut să depăşească 3% din PIB. În ce context
? În contextul în care, cu numai 2 săptămâni înainte, domnul Vosganian, actualul ministru, prognoza pentru anul 2007 un deficit de doar 1,4% din PIB. Ce înseamnă deficitul? Pe scurt, datorie. Dacă vom cheltui mai mult decât încasăm, înseamnă că suntem datori, şi asta acoperim din împrumuturi. Dacă vom cheltui brusc mult mai mult decât încasăm în acelaşi interval de timp, în termeni bugetari, înseamnă că aruncăm mulţi lei, dintr-o dată, pe piaţă. Mulţi lei aliniaţi în piaţă fac moneda naţională să se deprecieze. La fel ca în cazul oricărei mărfi: abundenţa duce la ieftinire, deficitul duce la scumpire. Or, încă din ultima zi bancară a anului 2007 (28 decembrie 2007), s-a simţit abundenţa de lei. Într-o singură şedinţă, leul s-a depreciat cu peste 2,5% din valoare. Iar euro s-a scumpit de la 3,52 lei la 3,61 lei. De ce? Lei mulţi. Apoi, în 14 ianuarie, sărea de 3,7. De ce? Încă erau lei mulţi. S-a chinuit Banca Naţională să "sterilizeze", adică să aducă înapoi în depozite aceşti bani. A majorat şi rata de dobândă de la 7,5 la 8%. Nimic. Lei tot prea mulţi? Sursa? Cheltuielile bruşte ale autorităţilor statului (fie ele centrale sau locale).
Declaraţiile domnului Tănăsescu au fost de manieră să ofere explicaţia "bălţii de lei". Ce a făcut ministrul Finanţelor? A trecut la atac, declarându-se oficial mâhnit de declaraţiile domnului Tănăsescu. A ieşit domnia sa cu alte cifre? Într-o primă fază, au apărut cifrele pe noiembrie, care arătau un deficit de peste 1% din PIB. Apoi, au apărut cifrele pe decembrie, fără să avem însă execuţia bugetară. Ce am apucat să observăm? Că, în mai puţin de o săptămână, deficitul de 1% din noiembrie fusese redus din pix la 0,4%, iar cheltuielile din decembrie duceau deficitul la 2,4% (calculat româneşte) său 2,7% calculat european. Suspect. Foarte suspect. Cele 0,7 puncte procentuale cât a reprezentat reducerea din vorbe, din pix, a deficitului bugetar, este exact cât înseamnă de la 2,4 la 3,1% din PIB, adică spre estimarea domnului Tănăsescu.
Ministerul Finanţelor refuză să afişeze execuţia bugetară. De ce, dacă nu au nimic de ascuns? Ministrul Vosganian, după ce s-a înşelat amarnic prin estimarea sa de deficit de 1,4%, a început să îi înveţe pe parlamentari că trebuie rectificat bugetul pentru anul 2008, astfel încât să reducem deficitul prognozat de la 2,8 la 2,2%, ca să nu intrăm în procedura de prevenţie şi apoi în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Wow! Astea se întâmplă la numai 6 săptămâni după ce ministrul Finanţelor i-a convins pe parlamentari că bugetul său este nemaipomenit şi că e construit pe deficit de 2,8%.
Ce se ascunde în faţa acestor eforturi? Derapajul bugetar din decembrie, şi mai ales faptul că bugetul pentru anul 2008 este, aşa cum mai spuneam, o cacealma. Veniturile sunt umflate din burtă şi ele trebuie să acopere cheltuieli certe. Ce se va întâmpla? Fie tai cheltuielile drastic (iar un miliard de euro nu ajunge), fie faci datorie (deficit) excesivă. Sancţionabil.
De ce are dreptate domnul Vosganian când zice că atât timp cât domnia sa va fi ministru, nu vom avea deficit mai mare de 3%? Pentru că, presupunând că anul 2007 s-a încheiat cu o datorie mai mică de 3% din PIB, domnul Vosganian nu va mai avea ocazia să încheie un an nou fiscal. Am mai spus-o: 2007 va fi primul şi ultimul an pe care domnul ministru îl va încheia în calitate de şef al Finanţelor. De ce? Avem alegeri parlamentare anul acesta. Se va forma un nou guvern, iar 2008 va avea la final un alt ministru de Finanţe. Poate mai pregătit. Şi cum deficitul se calculează pe perioada unui an, nu domnul Vosganian va fi cel care îl va cuantifica, deşi politica bugetară a anului 2008 aproape îl compromite şi îl compromite cu siguranţă pe anul 2009.
Ce a mai spus domnul Vosganian europenilor privitori de CNBC? "În 2007, inflaţia a fost mai mare cu un punct procentual decât ţinta". Zău? Dar care a fost ţinta, domnule ministru? Vă suflu eu: 4%. Cât a fost inflaţia? 6,54%. Cât fac 6,54 -4? 2,54. Este 2,54 egal cu 1? Niciodată.
Apoi, ştiţi prin ce a motivat domnul Vosganian depăşirea ţintei de inflaţie? Simplu: seceta. Seceta şi atât. Vă reamintesc faptul că, în 3 decembrie 2007, publicam în Curierul Naţional articolul "Planul economic al României - Daţi vina pe secetă!".
Ei bine, exact asta face domnul Vosganian acum. Seceta, zice dânsul, a fost cea care a determinat depăşirea ţintei de inflaţie.
Wow! Să nu fi fost principalul motiv faptul că leul s-a depreciat din iulie 2007 până în decembrie 2007 cu aproape 14%? Faptul că, în condiţiile în care importăm mult mai mult decât exportăm (zilnic, în 2007, am importat cu 59 de milioane de euro mai mult decât am exportat), deprecierea aceasta masivă a scumpit importurile, iar asta s-a văzut în preţuri?
Ce a mai comunicat domnul Vosganian europenilor? "În anul 2006, investiţiile străine directe au acoperit deficitul de cont curent în proporţie de 70%, iar în anul 2007, gradul de acoperire a fost puţin mai jos". Fals de două ori. În primul rând, în 2006, deficitul de cont curent a fost acoperit aproape integral din investiţii străine directe (91%), adică străinii au binevoit, contra unui randament bun, să acopere plusul
de investiţii făcut în România în condiţiile deficitului de economisire domestică. În al doilea rând, în 2007, investiţiile străine directe au acoperit deficitul în proporţie de 42%. Adică mult mai puţin. Sub 50%. Este 42% doar puţin mai jos decât 91%? Categoric, nu.
Apreciez intervievatorul CNBC. Nu îmi place atunci când un matematician spune că 2,54 este egal cu 1 şi 42 este doar puţin mai mic decât 91. Întrebările au fost extrem de pertinente, chiar de la prima: "Cum îi veţi opri pe investitorii de capital să plece din România, în condiţiile în care piaţa de capital, spre exemplu, a scăzut cu 25% în ultimele luni". Ştiţi care a fost răspunsul? "Anul trecut a fost unul spectaculos pentru piaţa de capital din România". Şi totuşi, cum îi veţi opri? Datele prezentate de CNBC justificau titlul interviului: "România nu scapă de criza financiară".
Şi a mai existat o recidivă: "Economia României nu este dependentă de nivelul dolarului". Din nou? Păi în ce se plătesc importurile de petrol şi de gaze naturale
? Nu în dolari? De ce a scumpit Petrom preţul carburanţilor cu 4% în 11 zile? Nu pentru că preţul, în dolari, al barilului de petrol a sărit peste 100 de dolari (apropo, e a 3-a oară când se ajunge la 100 de dolari, de fiecare dată Petrom a scumpit, dar când petrolul a revenit la 97, 93, sau chiar 86, a uitat să ieftinească". De ce vom avea inflaţie mare în februarie? Nu pentru că s-au scumpit gazele
şi carburanţii, ale căror preţuri sunt legate şi de dolar? Aaa... încă ceva... economia zonei euro nu cumva este influenţată şi de evoluţia dolarului? Când dolarul are tendinţă de ieftinire faţă de euro, nu cumva produsele
europene îşi pierd din competitivitate?
Aştept în continuare datele privind execuţia bugetară din anul 2007. Şi dacă (sper că nu), deficitul se va dovedi peste 3%, ce o să ne spună domnul ministru? Că era în concediu atunci când am înregistrat cifra?